THE ECONOMIST | Țările care au căutat cel mai adânc în buzunar pentru a ajuta Ucraina

Sursa: Pixabay

<< Acasă, Vladimir Putin nu are multe de arătat pentru războiul său din Ucraina. A costat viața a mii de soldați și a scos la iveală deficiențe grave ale forțelor armate ale Rusiei. Mai mult, Putin a îndemnat țările occidentale să formeze un front unit și să vină în sprijinul Ucrainei. Ajutorul bilateral total din partea guvernelor G7 și a membrilor UE și a instituțiilor sale se ridică acum la 27 de miliarde de euro, potrivit datelor publicate pe 2 mai de Institutul Kiel pentru Economia Mondială, un think-tank >>, scrie The Economist.

<< În mod colectiv, membrii UE, Consiliul și Comisia UE și Banca Europeană de Investiții au fost cei mai generoși, angajând în total peste 12 miliarde de euro guvernului Ucrainei începând cu 23 aprilie. Dar și America a fost culantă. A promis aproximativ 11 miliarde de dolari, o cifră care ar putea crește cu 33 de miliarde de dolari dacă Congresul acceptă cea mai recentă solicitare a Casei Albe de ajutor militar, economic și umanitar.

America a fost mult timp principalul binefăcător al Ucrainei, în termeni de dolari. Între 2014, când Rusia a invadat pentru prima dată estul Ucrainei și a anexat Crimeea, și 2021, a oferit asistență de securitate de peste 2,5 miliarde de dolari. Anul acesta, s-a angajat deja pentru peste 4 miliarde de dolari în ajutor militar (cum ar fi împrumuturi sau granturi pentru cumpărarea de arme), mai mult decât orice țară din UE sau G7 și aproape la fel de mult ca celelalte cinci țări de top – Polonia, Germania, Marea Britanie și Canada — combinate. Totalul lor se ridică la aproximativ 4,5 miliarde de dolari.

Dar, raportat la economia sa, angajamentul Americii este depășit de cel al țărilor din estul Europei dornice să limiteze avansarea lui Putin. Ca procent din PIB, Estonia – a cărei economie este de doar 0,1% din dimensiunea Americii – a fost în mare parte cea mai generoasă, angajând 0,8% din producția sa Ucrainei. Alții din Europa de Est, inclusiv Letonia, Polonia, Slovacia și Lituania, și-au angajat între 0,2% și 0,7% din PIB-ul lor. Folosind această măsură, contribuția Americii este de 0,05%.

Există limitări privind baza de date. În primul rând, nu ia în considerare donațiile private sau ajutorul guvernamental acordat organizațiilor internaționale. În unele țări, acest lucru creează un decalaj semnificativ în date. De exemplu, în Germania, donațiile private pentru ajutor umanitar au depășit deja 630 de milioane de euro în martie, mai mult decât suma de ajutor umanitar acordat Ucrainei și țărilor vecine promisă de cancelarul Olaf Scholz pe 24 martie. În al doilea rând, nu ține cont de eforturile depuse pentru a găzdui refugiați de țări precum Polonia, care a primit peste 3 milioane de refugiați de la izbucnirea războiului. În al treilea rând, unele țări au încetat să declare în public ceea ce trimit Ucrainei, pentru a evita să atragă furia Rusiei sau să-i ajute planificarea militară.

Ceea ce este clar din date, însă, este că Occidentul a strâns o cantitate semnificativă de ajutor financiar, umanitar și militar pentru ca Ucraina să se apere de invazia Rusiei. Declarând război, Putin și-a înconjurat țara cu vecini ostili gata să își caute adânc în buzunare. >>

KOMMERSANT | Britanicii îngheață Baikalul. Ce se va alege, în realitate, de procesoarele rusești

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here