Generalul rus Serghei Surovikin a fost arestat, a scrist, miercuri, serviciul rus al The Moscow Times, citând două surse apropiate Ministerului Apărării, care au vorbit sub rezerva anonimatului.
Ministerul Apărării nu a făcut comentarii încă asupra presupusei arestări a lui Surovikin, care nu a mai fost văzut în public de sâmbătă, când șeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a lansat o rebeliune armată împotriva conducerii militare a Rusiei.
„Situația cu el nu era OK. Pentru autorităţi. Nu pot spune nimic mai mult”, a declarat una dintre surse.
Potrivit celei de-a doua surse, arestarea a fost efectuată „în contextul lui Prigojin”.
„Se pare că el [Surovikin] a ales partea lui Prigojin în timpul revoltei și l-au prins de ouă”, a spus sursa.
Întrebată despre locul în care s-ar afla acum generalul, sursa a răspuns: „Nici măcar nu comentăm aceste informații prin canalele noastre interne”.
Miercuri, anterior, bloggerul militar pro-război, Vladimir Romanov, declarase că Surovikin a fost reținut duminică, a doua zi după revolta eșuată a lui Prigojin.
Romanov a susținut că Surovikin este acum reținut în centrul de detenție Lefortovo din Moscova.
Alexei Venediktov, redactorul-sef al postului de radio Eho Moskvî, inchis de autorități, a scris pe Telegram că Surovikin nu a intrat in contact cu familia sa de trei zile și că gardienii lui nu reacționează.
The New York Times scrisese, marți, că potrivit unor oficiali americani Surovikin avea cunoștințe prealabile despre planul lui Prigojin de a instiga la o rebeliune împotriva conducerii militare a Rusiei.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins, miercuri, relatarea drept „speculații” și „bârfe”, sugerând că Putin nu a cedat cererilor lui Prigojin pentru o remaniere iminentă a conducerii armatei ruse.
Revolta Wagner a declanșat cea mai gravă criză de securitate din Rusia din ultimele decenii, înainte ca Prigojin să accepte să renunțe, sâmbătă seara, în schimbul imunității în exil, ca parte a unui acord negociat de președintele belarus Alexandr Lukașenko.
Surovikin a comandat forțele Rusiei în Ucraina timp de trei luni, între octombrie 2022 și ianuarie 2023, până când a fost înlocuit de șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov.
Măcelarul
Generalul Surovikin era responsabil de Mariupol și ne amintim cum a rezolvat asta, scria anul trecut Novaia Gazeta Europa, când Surovikin a fost numit la conducerea invaziei din Ucraina.
La fel a fost și în Alep, a cărui năruire a comandat-o în Siria. A șters Alep de pe fața pământului — la fel a făcut-o și cu Mariupol.
Diferența este că, atunci când a ras Mariupol de pe fața pământului, forțele de aviație ruse au putut continua să bombardeze cu ușurință teatre, școli și maternități. Și acum nu pot arunca doar bombe aeriene FAB – fiindcă există sisteme de apărare aeriană. În schimb, aruncă cu rachete.
„Atacurile cu rachete au venit în două valuri”, spune expertul militar Roman Svitan, pilot în Forțele Armate ucrainene și colonel în rezervă. „Primul val a lovit în mod deliberat ținte civile, iar cel de-al doilea a fost probabil destinat să întrerupă curentul sau să lovească ținte militare.”
Scopul principal al primului val a fost de a copleși sistemele de apărare aeriană. Să presupunem, de exemplu, că există un sistem de rachete S-300 și conține un anumit număr de rachete. Trage toate aceste rachete în timpul primului atac, iar dacă al doilea val urmează imediat, nu mai are timp suficient de reîncărcare. Acesta este motivul pentru care primele lovituri cu rachete au vizat ținte civile.
Dacă o rachetă este îndreptată către o țintă militară, apărarea aeriană se poate întreba dacă să intercepteze sau nu racheta. Dacă zboară spre un bloc de apartamente, nu ai de ales – trebuie s-o interceptezi.
Este ușor de înțeles, așadar, de ce primul val a inclus rachete antinavă de tip Kh-22 cu o eroare circulară probabilă de 300 de metri, în timp ce al doilea val a folosit rachetele mai precise Kalibr.
Putin a ajuns într-o situație tip Nicolae al II-lea. Ce se vede la orizont? Și mai multă represiune
