„Tomate românești”| Cum a răsărit și cum s-a copt una din temele anti-UE, folosite de PSD și Dragnea pentru a sta la putere

„Decât să cumpăr 10 roșii, mai bine cumpăr cinci roșii și mă simt și bine”, spunea Liviu Dragnea, cu aproape o săptămână înainte să iasă din politică pentru a merge direct la închisoare.

Sub mandatele guvernelor al căror premier de facto a fost timp de aproape trei ani, Dragnea a militat și introdus una dintre măsurile care aveau să devină vârf de lance al retoricii PSD anti-UE, anti-multinaționale, în general, anti-Occident: programul „Tomate românești”. O schemă de finanțare care, potrivit declarațiilor publice ale social-democraților, ar fi trebuit să ducă la o explozie de legume autohton, în speță roșii, și să crească ponderea agriculturii în economia națională.

Între timp, programul devenit realitate și-a arătat fața mai puțin cosmetizată: aproape jumătate din probele recoltate, în 2019, de la tomatele produse în cadrul programului național „Tomate românești” au prezentat reziduuri de pesticide. În plus, suprafața de legume cultivate în regim ecologic s-a redus.

Întâi, câteva dintre datele prezentate de Lanțul alimentar, incluse într-un raport al , Agenției Naționale Fitosanitare, subordonată Ministerului Agriculturii:

• Inspectorii fitosanitari au prelevat 412 probe de tomate cultivate în cadrul programului și au analizat în total 419 probe, celelalte 7 probe provenind din culturi care nu au fost înscrise în program.
• Din totalul probelor analizate de Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale, 192 de probe (46%) au fost depistate cu reziduuri de pesticide, din care una a conținut reziduuri peste nivelul maxim admis.
• 227 de probe ( 54% ) nu au conținut reziduuri de pesticide
  

Potrivit aceleiași publicații, rezultatele aferente anului 2017 prezintă diferențe majore, în funcție de reperul avut în vedere: Agenția Națională Fitosanitară sau ANSVSA (date care au fost raportate și la Autoritatea Europeană Sanitar Veterinară).

În primul caz, este menționată o singură probă de tomate cu depășiri ale nivelului maxim admis de reziduuri de pesticide. În cel de-al doilea, se face trimitere la patru probe de roșii din România cu asemenea depășiri.

Primele reacții

Controversele au apărut încă din primăvara lui 2017, când Guvernul PSD-ALDE a adoptat schema de ajutor pentru programul „Tomate românești”.

Revista Ferma consemna la acea dată reacția mai multor jucători privați din domeniu.

• Gheorghe Vlad, liderul Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR): „Eu nu văd să ia amploare dezvoltarea sectorului legumicol prin acest program, întrucât este restrictiv”.
• Laurenţiu Baciu, Liderul LAPAR: „Această măsură nu este viabilă, nu încurajează performanţa, ci din contră, platfonează performanţa pentru că ai acolo o sumă pentru o cantitate derizorie şi nu-i găsesc eficienţa. România importă tomate de 35 milioane euro pe an, iar eu, stat român, vin cu subvenţie de 40 milioane euro. Unde e performanţa? Ar fi trebuit introdus un plafon de performanţă care să ducă la producerea a 100-150 tone (hectare de tomate, nu 20 t/ha!”
• Costel Vînătoru, şefului Laboratorului de genetică şi ameliorare al SCDL Buzău: „În primul rând nu este un program corect pentru că dacă un legumicultor are 1000 mp şi un altul un hectar, ajutorul îl dă pentru 1000 mp şi ne duce cu gândul la vechiul regim, adică să fie toţi la fel”.
• Victor Lăcătuş, unul dintre specialiştii legumiculturii româneşti, i-a explicat ministrului Agriculturii: „Domnule ministru, se numără pe degete cei care vor beneficia de ajutorul de minimis şi care la ora asta au suprafeţe de solar încălzite, au răsadul făcut şi se pregătesc de plantare!”

Interesul politic arătat de Liviu Dragnea în zona agriculturii a mers în oglindă cu cel de afaceri al familiei sale.

În mai 2019, în contextul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, politicianul liberal, Raluca Turcan, posta pe pagina sa de Facebook câteva documente care atestă deopotrivă interesele comerciale ale fiului lui Liviu Dragnea, cât și dublul discurs al liderului PSD de la acel moment, când vine vorba de multinaționale.

Postarea Ralucăi Turcan:

• Vă prezint astăzi DOCUMENTE care dovedesc cum familia Dragnea prosperă grație unor afaceri agricole pe scară largă, aflându-se în relații comerciale cu multinaționalele pe care la televizor, ultra-populistul Liviu Dragnea le atacă în fiecare zi pentru a mai păcăli o dată electoratul PSD.
• O firmă a familiei Dragnea, Nutrelo Group SA, controlează o suprafață de aproape 1200 de hectare de terenuri agricole în județul Teleorman.
• Iar firme puternice, multinaționale, sunt cele care au finanțat familia Dragnea să lucreze pământurile țăranilor din Teleorman. Când sunt utile familiei, marile companii străine sunt bune, iar familia Dragnea continuă să prospere în Teleorman. Nu ar trebuie să ne mire.
• Document 1 – extras din Registrul National de Publicitate Mobiliara. Din garanția pusa de societatea Nutrelo Group SA reiese suprafața de teren pe care aceasta firma deținută majoritar de Dragnea Valentin Ștefan o are în administrare.
• http://s.go.ro/2cg67b3x
• Document 2 – acționariat SC Nutrelo Group SA din care reiese faptul că Dragnea Valentin Ștefan deține 80% din părțile sociale.
• http://s.go.ro/q8kw5ggj
• Document 3 – extras din Registrul National de Publicitate Mobiliara. Din garanția pusa de societatea Nutrelo Group SA reiese faptul că această societate a primit finanțare de la Cargill Agricultura – parte a holdingului internațional Cargill.
• http://s.go.ro/r5ul2zjp

Însă interesele financiare în sfera agriculturii au fost scoase la lumină de mai multe investigații jurnalistice, derulate pe parcursul guvernării PSD-ALDE (2016-2019). Creșterea porcilor, abatorizarea și comercializarea cărnii de porc au fost afacerile în care Valentin Dragnea, fiul fostului lider PSD, s-a dovedit a foarte activ.

Nu a fost de mirare acuzațiile care i-au fost aduse lui Dragnea Sr. atunci când, în calitate de șef de facto al guvernării, a militat pentru extinderea subvenționării de la buget a acestui sector.

Șpaga pentru acces în program. Dosar DNA

Cât de corect joacă unii fermieri și unii reprezentanți ai autorităților de profil, din perspectiva accesului la acest program?

Un dosar instrumentat de procurorii DNA a arătat că existența unor breșe nu poate fi scoasă total din discuție.

În 2018, un director din cadrul Direcției Agricole Gorj, a fost mituit de patru persoane pentru a le facilita accesul la această schemă de finanțare.

„Banii respectivi au fost pretinşi şi primiţi de inculpat în scopul realizării demersurilor necesare obţinerii, de către acele persoane, a subvenţiei pentru programul „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” . La data de 13 decembrie 2018, inculpatul Tănăsescu Dan a primit de la una dintre cele patru persoane suma de 2.000 de lei (o parte din cei 7.800 lei), moment în care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, se arata într-un comunicat al DNA, din vara anului trecut.

Ziua marii umiliri în PSD