Analiză: Trebuie ca Regatul Unit să eșueze rău pentru ca UE să prospere

Sursa: Facebook

La Bruxelles, Brexitul este de obicei prezentat ca fiind un joc fără şanse de reuşită, în care suferinţele inevitabile se vor împărţi în mod inegal.

Pe pagina de Facebook Universul.net găsiți cele mai importante știri ale momentului, opinii și analize. Dați-ne LIKE!

Cu efecte terminale pentru Regatul Unit, grave pentru UE, dar fără a-i ameninţa existenţa şi potenţial necesitând o scurtă perioadă de internare la terapie intensivă pentru Irlanda, se arată într-un material publicat de The Irish Times.

Prezentăm integral articolul semnat de Eoin Drea, cercetător la Wilfried Martens Centre, think-tank oficial al Partidului Popular European, din care face parte şi formaţiunea irlandeză Fine Gael:


Realitatea este că natura cumplit de abrazivă a Brexit, încă din 2016, a determinat
formarea unei concepţii europene focalizate pe implozia normelor politice britanice şi colapsul influenţei britanice la Bruxelles.

Aceste impresii au fost consolidate denatura aproape suprarealistă a actualei campanii electorale din Regatul Unit.

Comparativ, UE a ajuns să reprezinte un mamut legalist – lent în mişcări dar relativ unit – o creatură menită unei creşteri constante dar nespectaculoase în următoarele decenii. Dar în spatele acestei spoieli, începe să se contureze o estimare mai onestă a impactului pe care îl va avea Brexit asupra UE.

Şi în adâncul său, Europa ştie că vulnerabilităţile sale nu au fost nicicând mai mari. Pe scurt, Europa continuă să subestimeze capacităţile britanicilor de a se adapta şi poate chiar de a prospera în mediul post-UE.

S-ar prea putea ca Brexit să fie un act obscen de autoflagelare economică, dar asta nu exclude probabilitatea ca Marea Britanie să rămână un actor economic şi politic puternic pe scena mondială. Iar astfel, Marea Britanie va fi un concurent extrem de serios pentru Europa, indiferent de forma în care se va produce Brexitul.

De aceea, pentru ca Europa să prospere, Marea Britanie desprinsă din UE trebuie să eşueze (şi încă rău). Din punctul de vedere continental, Marea Britanie după ieşire va fi un competitor de genul Ryanair pentru brandul Lufthansa consacrat al UE. O junglă sălbatică de capitalism fără menajamente, în stil american, cu muncitori exploataţi şi vulnerabili.

Acest bizar gen de superioritate socio-economică alimentează substanţa descrierii capitalismului anglo-saxon fără reţineri.

Din păcate pentru UE, această perspectivă este de fapt incorectă şi mai mult decât îmbibată de şovinism cultural.

V-aţi întrebat vreodată de ce atât de mulţi lucrători din state membre central- şi est-europene se înghesuie să muncească în Marea Britanie (şi Irlanda)? De ce engleza este limba dominantă în UE deşi nici măcar nu va mai fi limba oficială a vreunui stat membru după Brexit?

Sau de ce preşedintele Emmanuel Macron, înainte de reculul provocat de vestele galbene, a încercat să implementeze politicile economice anglo-saxone clasice – un stat restrâns, scăderea taxelor pentru afaceri şi o flexibilitate sporită a pieţei muncii?

Motivul este că anglosfera (în frunte cu SUA şi urmată de Marea Britanie) înţelege că globalizarea este ca şi când mergi la un centru de reabilitare a drogaţilor – nu pot exista jumătăţi de măsură, nici angajări de faţadă: pentru a câştiga cursa trebuie să fii implicat.

Iar SUA şi Marea Britanie au reuşit să dea formă cadrului societăţilor moderne, capitaliste, democratice.

Nimeni nu visează să implementeze modelele economice belgian sau italian, sau să reproducă sistemul fiscal german. Iar aici se află adevărata temere a UE.

Căutarea unei nişe globale de către Marea Britanie după Brexit este realizabilă, poate chiar probabilă, dacă va fi adoptată într-un cadru colaborativ cu SUA, China şi India.

Aceasta nu înseamnă că Brexit – în oricare formă – nu va avea uriaşe efecte negative pentru Marea Britanie – măcar atât este evident.

Dar ceea ce Europa nu a reuşit să înţeleagă este că Marea Britanie desprinsă nu vrea să reorienteze afacerile britanice în sensul unei competiţii cu UE, ca un agent offshore.

Mai degrabă, încearcă să mizeze dublu pe globalizare şi să consolideze rolul Marii Britanii de locaţie pentru companiile mondiale.

Protecţia afacerilor britanice a murit odată cu Thatcher, în timp ce în Europa rezistă precum aerul unei epoci apuse.

De asemenea, UE a ignorat în mod fatal două caracteristici ale economiei britanice care o vor ajuta să contracareze impactul negativ imediat al Brexit. Primul – Marea Britanie, asemenea tuturor economiilor anglo-saxone, are oroare de rolul supradimensionat al guvernului în statele continentale.

Cheltuielile publice britanice ca proporţie din economia ţării se ridică la mai puţin de 40% (chiar mai puţin în Irlanda). Francezii cheltuiesc peste 50%, germanii aproximativ 45%.

Marea Britanie poate suporta cu uşurinţă o creştere masivă a cheltuielilor publice (cum propun acum şi conservatorii şi laburiştii) pentru a ajuta la contracararea consecinţelor imediate ale Brexit.

În al doilea rând, Europa a subestimat capacitatea Marii Britanii de a fi conectată global pe baza experienţei sale istorice. Există de fapt zeci de domenii de nişă pe care City-ul londonez le-ar putea folosi în încercarea de a păstra şi chiar de a spori importanţa lor de centru financiar mondial, indiferent de viitoarele lor relaţii cu UE.

De exemplu, domeniul ‘fintech’ – inovaţia bazată pe tehnologie în sectorul financiar. Dacă UE pierde vremea, Londra este deja singurul centru fintech de importanţă planetară (numărul patru din lume) din Europa. Colaborarea globală cu competitori cheie chinezi, sud-est asiatici şi americani va fi probabil strategia post-retragere a oricărui guvern al Regatului Unit în acest domeniu şi în multe altele. Şi în fine, obsesia înjositoare de la Bruxelles referitor la natura viitoarelor relaţii comerciale UE-UK este irelevantă.

Se bazează pe imaginea Marii Britanii văzute numai prin prisma legalistă şi tehnocratică a pieţei unice a UE. De asemenea, subestimează aspiraţiile globale ale modelului economic anglo-saxon şi avantajele pe care Marea Britanie le păstrează în căutarea unor nişe globale. Brexitul va avea un impact advers asupra Marii Britanii, dar efectul de perspectivă pe care l-ar avea o reuşită a Marii Britanii asupra Europei ar putea fi la fel de grav.

De aceea, pentru ca Europa să prospere, este nevoie ca Marea Britanie după Brexit să dea greş (iar eşecul ei să fie drastic).

Sursa: RADOR

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here