Tudorel Toader, dezvăluiri despre „centrele de reflecție” care au modificat legile Justitiei

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, anunță că pregătește dezvăluiri despre „centrele de reflecție” care au pus la cale modificările la legile Justiției și cum urma să arate mult dorita – de către PSD –  ordonanță privind amnistia și grațierea.

„2 ani, 2 luni și 2 zile la MJ. Un titlu de volum, plin de evocări din perioada de referință !

PS: vom vedea care erau acele ‘centre de reflecție’; cum și în ce limite se dorea OUG pentru amnistie și grațiere; cine și de ce a contribuit la legea privind recursul compensatoriu; despre cum una se spunea în țară și altă la Bruxelles…..etc !”, a anunțat Toader, duminică noapte, pe Facebook.

Augustin Lazăr, fost procuror general al României, a descris recent, într-un interviu pentru Newsweek România, modul în care mafia politico-mediatică s-a organizat pentru a da asaltul împotriva Justiției independente și a statului de drept.

„Pentru controlul conduitei liderilor vizibili ai corpului magistraților, a fost subvenționată și coordonată o rețea de monitorizare – un fel de poliție politică-, alcătuită din persoane dedicate, apropiate unor site-uri media cu producție subculturala, de scandal, inclusiv din oameni de cultură fără o minimă decentă morală, la fel de interesați. Acești indivizi au transformat magistrații independenți în ținte mediatice ale unor sistematice injurii grobiene, atacuri calomnioase, precum și ținte ale denunturilor sistematice adresate Inspecției Judiciare și organelor de urmărire penală”, a detaliat Augustin Lazăr.

Principalele declarații ale fostului procuror general:

La începutul anului 2017, grupul de acțiune pivot care a gestionat proiectul („Marțea neagră“, din decembrie 2013 – n.r.), a lansat un nou proiect contra Justiției.

Acesta avea două componente, cu un scop comun: de modificare a legilor Justiției și a codurilor penale astfel încât politicienii interesați să fie absolviți de răspundere penală prin blocarea anchetelor și a proceselor în curs, precum și prin înlăturarea executării pedepselor deja aplicate pentru fapte de corupție.

(…) Grupurile de politicieni inițiatori au beneficiat, desigur, de prestări servicii juridice din partea unor discrete grupuri de reflecție și strategie la fel de interesate, dispuse să coopereze pentru a pregăti proiectele de acte normative.

(…) Folosind experiența proiectului legislativ „Marțea neagră“, din decembrie 2013, grupul inițiatorilor, care poate fi văzut pe Internet, a pregătit, în fapt, eliberarea politicienilor și oligarhilor condamnați, invocând nevoia unui moment T zero pentru o pretinsă concordie în viață publică, pentru o nouă șansă acordată celor ce se confruntau cu legea penală.

 Anchetele și procesele în curs – toate pretins abuzive, conform mediei dedicate-, urmau a înceta, pentru totdeauna, în caz de amnistie. În situația grațierii, anchetele și procesele în curs continuau, dar nimeni nu execută nicio pedeapsa.

Acest obiectiv a fost susținut de o majoritate puternic motivată, cu o mentalitate vizibil sensibilă la situația politicienilor aflați în proceduri judiciare, dar total insensibilă la îngrijorările și protestele societății civile, ale instituțiilor justiției, Președinției și avertismentelor instituțiilor europene privind afectarea statului de drept în România.

(…) Pentru aplicarea proiectului T zero pentru corupți, Justiția a fost abordată de politicienii interesați, prin intermediul unor lideri cărora li s-a cerut cooperarea, cu avantaje materiale greu de refuzat (posturi de ministru, salarii majorate, pensionare anticipată, sediu de 18 milioane de euro pentru CSM, în paralel cu sediul construit în cartierul justiției etc.), iar distinct, pentru cei nereceptivi, cu instrumente juridice de înăsprire a răspunderii materiale și a cercetării penale, controlul sever al acțiunilor judiciare și exprimării corpului magistraților (bomboană și nuiaua).

A fost încurajată formarea unei rețele de magistrați conformiști-carieriști, care să aplaude așa-zisele reforme și o jurisprudența „creativă“, de circumstanță.

Totodată, s-a urmărit inhibarea conduitei magistraților profesioniști, independenți, cu profil moral și sentimentul datoriei profesionale dezvoltat.

Pentru controlul conduitei liderilor vizibili ai corpului magistraților, a fost subvenționată și coordonată o rețea de monitorizare – un fel de poliție politică-, alcătuită din persoane dedicate, apropiate unor site-uri media cu producție subculturala, de scandal, inclusiv din oameni de cultură fără o minimă decentă morală, la fel de interesați.

Acești indivizi au transformat magistrații independenți în ținte mediatice ale unor sistematice injurii grobiene, atacuri calomnioase, precum și ținte ale denunturilor sistematice adresate Inspecției Judiciare și organelor de urmărire penală.

Și această nu întâmplător, ci pentru a-i ține ocupați cu propriile apărări, dar și pentru a da public exemple privind riscurile exprimării publice. „Cum este să fii țintă?“ au fost întrebați magistrații în cauză.

Sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea