ActiveWatch-Agenția de Monitorizare a Presei sancționează încă un fake-news lansat de stiripesurse.ro, site patronat de Iosif Buble, soțul deputatului PSD Diana Tușa. Știrea falsă se referă la o așa-zisă interdicție impusă medicilor români de Agenția Europeană a Medicamentului privind utilizarea clorochinei în tratarea infecțiilor cu coronavirus. Pe de altă parte, vineri seara, ministrul Nelu Tătaru a anunțat că România a primit de la compania farmaceutică Sanofi România 18.000 de cutii (adică peste un milion de doze) de Hidroxiclorochină, medicament folosit în tratamentul pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2.
„În timp ce autoritățile ne spun să stăm în case și să ne spălăm pe mâini, unii de prin ‘presă’ ne spală pe creier! Astăzi demontăm un fake news care poate contribui la propagandă anti-europeană și la tema populist naționalistă ‘marile puteri iau de la gură țărilor mai mici’”, anunță ActiveWatch pe Facebook.
Postarea integrală:
Detaliem în ordine inversă și ne cerem scuze pentru semnele de exclamație, precum și pentru lungimea postării.
Sursa 3: Site-ul stiripesurse.ro titrează bombastic „Tratamentul pentru coronavirus EXISTĂ! De ce nu este prescris în România”. Din textul sumar, aflăm că există o directivă a Agenției Europene a Medicamentului (AEM) care nu permite medicilor români să prescrie acest tratament. Dar aflăm, fără prea multe detalii, că SUA și Franța, au instituit „protocoale stricte” (nn. nu ni se explică ce sunt protocoalele astea, dar sună inteligent și credibil) privind utilizarea acestor medicamente. Apoi suntem trimiși către un link extern pentru a afla motivul pentru care medicii români nu pot prescrie tratamentul pentru COVID-19.
Sursa 2: De pe site-ul stiripesurse ne trezim pe site-ul bugetul.ro, care titrează „Medicii români au interzis! Motivul pentru care nu se poate prescrie tratamentul pentru COVID-19”. Din primul paragraf, scrie bolduit că tratamentul există și că AEM a dat o directivă în urma căreia medicii români nu pot prescrie cele două medicamente – clorochina și hidroxiclorochina. Articolul continuă cu „medicii români au interdicție de la AEM să prescrie (…)”. Mai departe, autorul citează dintr-un comunicat emis de AEM, care este mult mai nuanțat. Conform citatului, cele două medicamente sunt incluse în studii clinice pentru a testa „potențialul terapeutic”, atrăgând atenția că acestea nu pot fi administrate în afara unor programe stricte, date fiind efectele adverse pe care le-ar putea avea asupra pacienților. Cu alte cuvinte, AEM spune că cele două medicamente ar trebui distribuite strict în cazul afecțiunilor și bolilor unde și-au dovedit deja eficacitatea (de exemplu, malaria) și, eventual, în cadrul unor studii clinice avizate de autoritățile naționale. Articolul se încheie cu citarea unei alte surse.
Sursa 1: Și ajungem, în sfârșit, pe site-ul național.ro care titrează „Tratamentul pentru Covid există! Medicii români nu au voie să-l prescrie”. Și aici găsim aceleași formulări manipulatorii care vorbesc despre cum Franța și SUA folosesc deja cele două medicamente minune, în timp ce medicii români au „interdicție” de la Agenția Europeană a Medicamentului. Este citat și comunicatul AEM, care, evident, este mult mai nuanțat și, în nici un caz, nu vorbește optimist despre existența unui tratament pentru COVID-19.
Sursa 0: Am mers pe firul poveștii, până la comunicatul Agenției Europene a Medicamentului – https://bit.ly/347RAgy. Prima constatare: comunicatul AEM este chiar un comunicat, o notă informativă și o trecere în revistă a eforturilor care se fac în testarea celor două medicamente. Mai mult, agenția transmite niște recomandări pentru medici și instituții de sănătate. Pentru că asta face AEM – recomandări și studii la nivel european, fără să intervină în niciun fel în sistemele naționale de sănătate.
Concluzie/Recomandare: Fiți cât se poate de precauți când întâlniți astfel de știri. Sunt extrem de contagioase și nu contribuie deloc la coeziune socială și cooperare în această perioada de criză.
*Anunțul de vineri seara al ministrului Sănătății
Ministerul Sănătăţii anunţă că a primit de la compania farmaceutică Sanofi România 18.000 de cutii (adică peste un milion de doze) de Hidroxiclorochină, medicament folosit în tratamentul pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2.
„Cele 1.080.000 de doze vor ajunge la peste 45.000 de pacienți din România”, spune Ministerul Sănătăţii într-un comunicat difuzat vineri seară.
Potrivit sursei citate, donația s-a realizat prin Unifarm (companie a Ministerului Sănătății) și în cel mai scurt timp vor fi distribuite astfel:
Spitalelor de fază I:
1. Institutul Național de Boli Infecțioase – Matei Balș Bucuresti;
2. Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș București;
3. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov;
4. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca;
5. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța;
6. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie V. Babeș Craiova;
7. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Iași;
8. Spitalul Clinic Județean de Boli Infecțioase Tg. Mureș;
9. Spitalul Județean de Urgență Sf. Ioan cel Nou Suceava;
10. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Timișoara.
Spitalelor suport:
1. Spitalul Municipal Balș;
2. Secția externă Pneumologie – Spitalul Județean de Urgență Arad;
3. Spitalul Orășenesc ”Sf. Spiridon” Mioveni – corp vechi;
4. Spital pediatric Pitești – chirurgie pediatrică;
5. Spitalul Municipal ”Sf. Ierarh dr. Luca” Onești;
6. Spitalul Municipal Oradea;
7. Spitalul Județean de Urgență Bistrița;
8. Spitalul Județean de Urgență Botoșani – Secția externă OG;
9. Spitalul Județean de Urgență Brăila – corp B;
10. Spitalul Municipal Râmnicu Sărat;
11. Spitalul Municipal Făgăraș;
12. Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș;
13. Spitalul Municipal Oltenița;
14. Spitalul Clinic de Urgență Cluj – secția Medicală 1;
15. Spitalul Municipal Medgidia;
16. Spitalul Municipal Târgu Secuiesc;
17. Spitalul Orășenesc Pucioasa – Pavilion Central;
18. Spitalul Județean de Urgență Târgoviște – Ortopedie Trautomatologie;
19. Spitalul CFR Galați;
20. Spitalul Municipal ”Anton Cincu” Tecuci;
21. Spitalul Clinic de Urgență pentru copii ”Sf. Ioan” – urgențe medico-chirurgicale pentru pacienți minori, critici și grav;
22. Spitalul Clinic Municipal Filantropia – locațiile Sărari, Corneliu Coposu;
23. Spitalul CF Craiova;
24. Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova;
25. Spitalul Orășenesc Bolintin Vale;
26. Spitalul de Urgență Tg Cărbunești;
27. Spitalul Municipal Odorheiul Secuiesc;
28. Spitalul Municipal Hunedoara;
29. Spitalul Municipal Orăștie;
30. Spitalul Municipal Lupeni;
31. Spitalul Municipal Vutcani;
32. Spitalul Municipal Fetești;
33. Spitalul Clinic de Neurochirurgie ”N. Oblu” – Iași;
34. Spitalul de Pneumoftiziologie ”Dr. Nicolae Rușdea” – Baia Mare;
35. Spitalul Județean de Urgență Dr. Turnu Severin;
36. Spitalul Clinic Județean Mureș;
37. Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș – Corp Clădire Chirurgie Infantilă;
38. Spitalul Municipal Sighișoara – Compartiment Pneumologie;
39. Spitalul Jedețean de Urgență P. Neamț;
40. Spitalul Municipal Caracal;
41. Spitalul Municipal Campina;
42. Spitalul Municipal Carei;
43. Spitalul Județean de Urgență Zalău – Secția Exterioară Boli Infecțioase;
44. Spitalul ”Prof Ioan Pușcaș” Orășenesc Simleul Silvaniei – Secția Exterioară Boli Infecțioase, Secția Exterioară Pneumologie;
45. Spitalul Județean de Urgență Sibiu – 5 pavilioane externe suport;
46. Spitalul Caritas Municipal Roșiorii de Vede;
47. Spitalul CF 2 Timișoara;
48. Spitalul Municipal Timișoara;
49. Spitalul Municipal Teodor Andrei Lugoj;
50. Secția de Boli Infecțioase a Spitalul Județean Tulcea;
51. Spitalul Municipal de Urgență ”Elena Beldiman” Bârlad;
52. Spitalul Orășenesc Horezu;
53. Spitalul Municipal Adjud;
54. Spitalul Clinic Colentina – București;
De asemenea, la lista de mai sus se adaugă Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța – Clinica Medicală 2 (compartiment reumatologie) pentru tratarea pacienților cu boli autoimune, dar și spitalele de fază II, care vor definite prin ordin al Ministrului Sănătății.
„Hidroxiclorochina este un medicament de primă necesitate folosit pentru tratarea pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2. Donația consitentă venită din partea companiei Sanofi România este o gură de oxigen care ajută sistemul medical românesc să trateze 45.000 de pacienți infectați. Le mulțumesc public, iar gestul lor ne dă încredere că prin solidaritate și uniți putem câștiga lupta cu acest dușman invizibil, cum este noul coronavirus. Medicamentele donate, sunt deja în depozitul de la Unifarm și vor ajunge imediat la spitale de mai sus. Deja la Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava și la Spitalul Județean Arad, acolo unde stocurile de Hidroxiclorochină erau pe roșu, primele doze din această donație au și ajuns” – afirmă ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, citat în comunicat.
Felicitari!