În timp ce în SUA alegerile prezidențiale s-au transformat într-un thriller politic, în Orientul Îndepărtat al Rusiei întâlnim o altă realitate. În orașul Magadan, din taigaua siberiană, nimeni nu-și dorește să fie primar.
O comisie specială de oficiali regionali a stabilit inițial termenul limită de 20 octombrie, dată până la care candidații la postul de manager de oraș – efectiv, funcția de primar – puteau să-și depună dosarele.
Comisia a așteptat mult și bine. Nicio propunere n-a sosit. Prin urmare, a anunțat o nouă dată: va accepta cereri până pe 11 decembrie.
Actualul primar al orașului de aproximativ 92.000 de locuitori – o capitală regională cunoscută drept zona de tranzit pentru prizonierii gulagului din epoca Stalin, cei care se îndreptau către minele de aur din Kolîma – este Iuri Grișan, care se află în funcție din 2015, relatează RFE/RL.
„Trebuie să fii nebun să accepți o astfel de ofertă!”
„Oamenii văd cât de grave sunt problemele financiare și demografice aici”, a declarat Grișan cotidianului Kommersant. „Ai nevoie de mai mult decât de dorința de a fi primar pentru a le rezolva. Și vrei să chemi pe cineva din afara regiunii, care nu ne cunoaște orașul și regiunea? Trebuie să fii nebun să accepți o astfel de ofertă!”
La fel ca majoritatea covârșitoare a orașelor rusești, Magadan a abolit alegerile directe pentru primărie în favoarea unui sistem în care elitele locale numesc un manager de oraș. Schimbarea a fost criticată ca parte a sistemului „vertical de putere” al președintelui Vladimir Putin, menit să reducă la minimum oportunitățile pentru liderii opoziției.
„Tocmai pentru că primarul nu este ales, ci este numit de legiuitori, nimeni nu a aplicat”, a explicat pentru RFE/RL bloggerul Anton Afanasiev, care a candidat fără succes din partea opoziție pentru legislatura orașului în septembrie și care era așteptat să aplice pentru fotoliul de primar. „Toată lumea știe că indiferent de programul sau echipa pe care o propune un candidat, va fi aleasă o persoană convenabilă elitei regionale”.
„Locuitorii orașului nu ar trebui să se aștepte la schimbări mari”, a adăugat el.
Când orașul a trecut prin acest proces ultima dată în 2015, au fost depuse 11 dosare de candidatură, inclusiv cea a activistului local Artiom Kovaliov.
„Am fost surprins să aflu că nimeni nu a aplicat” de această dată, a declarat Kovaliov pentru RFE/RL. „Cred că oamenii nu au fost bine informați. Din ceea ce am văzut pe rețelele de socializare, oamenii au vrut să încerce, dar nu știau când să-și prezinte proiectele. Cred că asta explică de ce nu există candidați din afară”.
„Cât îi privește pe ceilalți (cei din regiune – n.r.), habar n-am”, a adăugat el, „poate că n-au vrut să intre într-un conflict sau poate au crezut că totul este prea complicat. Munca este foarte stresantă și vor exista întotdeauna oameni care sunt nemulțumiți”.
„Orice persoană care solicită să fie primar ar trebui să-și dorească cu adevărat asta”, a conchis Kovaliov.
Buget în stil sovietic
Totuși, după ce știrile despre postul vacant din Magadan au ajuns în presa națională la sfârșitul lunii trecute, unii oameni din afara orașului au început să își exprime timid un oarecare interes.
Managerul orașului este responsabil de școli, de cultura locală și de întreținerea drumurilor și a trotuarelor.
„Partea cea mai dificilă pentru primarul oricărui oraș este bugetul”, a explicat un fostul oficial municipal din Magadan, Oleg Dudnik. „Orașul Magadan nu-și poate influența propriul buget. Orașul nu îl redactează și nici nu-l aprobă”.
Pentru buget, administratorul orașului va fi întotdeauna la mila guvernatorului regional și a autorităților de la Moscova. Principala problemă, a spus Dudnik, este centralismul din ce în ce mai irațional.
În vremuri sovietice, își amintește el, oamenii obișnuiau să se întrebe de ce decizia de-a repara acoperișul unei școli dintr-o localitate îndepărtată a regiunii Magadan trebuia luată de Ministerul Educației.
„Ce fel de țară era aia? Care era logica? Dar așa a fost. Și acum ajungem în același punct. Trebuie să construim un parc aici sau nu? Asta va fi decis la 7.000 de kilometri distanță, la Moscova, de către oameni care nu au pus niciodată piciorul în Magadan”, a mai comentat Dudnik.
