Unele bănci occidentale au început să facă lobby împotriva propunerilor UE de a redistribui miliarde de euro generate de dobânzile activelor ruseşti îngheţate, au declarat surse de rang înalt din sectorul de profil, temându-se că acest lucru ar putea duce la litigii costisitoare, transmite Reuters.
Liderii Uniunii Europene discută joi un plan de a folosi până la 3 miliarde de euro (3,26 miliarde de dolari) pe an pentru a furniza arme Ucrainei, în timp ce încearcă să susţină lupta Kievului împotriva Rusiei, care ar deţine în continuare activele subiacente îngheţate, potrivit News.ro.
Unele bănci se tem, totuşi, că ar putea fi ulterior trase la răspundere de Rusia dacă sunt implicate în orice transfer de bani către Ucraina şi că planul UE ar putea fi extins la activele din conturile pe care le deţin pentru persoane şi companii sancţionate. O astfel de extindere nu a fost încă propusă de UE.
Sursele sunt, de asemenea, preocupate de faptul că propunerile vor duce la o erodare mai largă a încrederii în sistemul bancar occidental.
Sursele, care au refuzat să fie numite din cauza sensibilităţii chestiunii, au spus că îşi comunică îngrijorările factorilor de decizie din Marea Britanie şi din zona euro, semnalând posibilele litigii atunci când sancţiunile anti-ruse vor fi în cele din urmă relaxate sau ridicate.
REPUTAŢIE
Moscova spune că orice confiscare ar fi o lovitură pentru drepturile de proprietate, ar prejudicia încrederea în obligaţiunile şi valutele occidentale şi ar torpila încrederea dintre băncile centrale.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat săptămâna aceasta că propunerea UE va submina dreptul internaţional şi a avertizat cu privire la daunele inevitabile aduse Europei şi decenii de dispute juridice.
”Europenii sunt foarte conştienţi de prejudiciul pe care astfel de decizii le pot provoca economiei şi imaginii lor, reputaţiei lor de garant de încredere, ca să spunem aşa, al inviolabilităţii proprietăţii”, a declarat Peskov reporterilor.
Francis Bond, asociat senior la firma de avocatură Macfarlanes, a declarat că detaliile privind propunerea UE sunt cruciale atunci când se evaluează probabilitatea unor dispute juridice internaţionale prelungite.
„… această propunere nu va reprezenta sfârşitul acestei poveşti, ci mai probabil cea mai recentă salvă într-o dezbatere perenă despre natura sancţiunilor şi rolul lor adecvat în sistemul financiar global”, a spus el.
Comisia Europeană nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Ministerul de Finanţe al Marii Britanii a îndreptat comentariile către Biroul pentru Externe, Commonwealth şi Dezvoltare din Marea Britanie.
FCDO a declarat că ministrul britanic de Externe David Cameron a abordat problema într-o dezbatere din 5 martie în care spunea: ”Cazul moral este acolo — aceşti bani ar trebui folosiţi în beneficiul poporului ucrainean”.
”CLAWBACK”
Nu este încă clar câte state membre UE vor sprijini propunerile UE sau cât de repede ar putea fi implementate.
Între timp, avocaţii au spus că indemnizaţiile nu ar neutraliza neapărat potenţialele litigii. „
”Nu există o modalitate imediat evidentă prin care băncile să se protejeze complet de provocările viitoare şi acţiunile de clawback. Instituţiile financiare prudente trebuie să anticipeze costurile viitoare probabile ale disputelor inevitabile care vor apărea”, a declarat pentru Reuters Oliver Browne, partener de litigii şi arbitraj la Paul Hastings.
Browne, care nu face lobby direct, vorbeşte cu clienţii care ar putea fi afectaţi de modificările aduse legii sancţiunilor.
O a treia sursă din industrie a spus că potenţialele confiscări au agravat îngrijorările bancherilor cu privire la respectarea sancţiunilor, inclusiv navigarea în cazul unei posibile nealinieri între UE, Marea Britanie şi Statele Unite.
