Următoarea etapă a războiului împotriva Hamas va fi și mai complicată pentru forțele de apărare israeliene, scrie într-un editorial din The Spectator Sean Rayment, fost căpitan în Regimentul britanic de Parașutiști la sfârșitul anilor 1980.
Vineri, a început o încetare a focului de patru zile între Israel și Hamas, în timp ce primii ostatici luați de Hamas au fost eliberați de gruparea teroristă. Conform acordului încheiat, 50 de femei și copii israelieni vor fi eliberați în schimbul a 150 de prizonieri palestinieni, care vor fi puși în libertate pe parcursul celor patru zile. În plus, guvernul israelian a precizat că pauza de ostilități va fi prelungită cu încă o zi pentru fiecare zece ostatici în plus pe care Hamas îi va elibera.
Teoretic, încetarea ostilităților între Israel și Hamas ar putea dura până la eliberarea tuturor celor 240 de ostatici. Unii speră că acordurile complexe de încetare a focului vor duce la un armistițiu prelungit. Dar, în realitate, este probabil ca războiul să reînceapă în curând; guvernul israelian a jurat că nu se va opri până când Hamas nu va fi distrusă și rețeaua sa teroristă nu va fi anihilată.
Când luptele vor reîncepe, armata israeliană se va întoarce spre sud și se va îndrepta spre ceea ce Hamas consideră a fi bastionul său. Iar războiul se va schimba semnificativ.
Israelul știe că o acalmie în lupte sau o încetare a focului – acestea însemnând același lucru – sunt pe placul Hamas. Până acum, atacurile împotriva Hamas au fost necruțătoare și nu seamănă cu nimic din ceea ce a experimentat gruparea teroristă în trecut. Dar fiecare zi care trece fără să aibă loc lupte oferă timp organizației Hamas să se regrupeze, să se reînarmeze și să se retragă din tuneluri, știind că sunt în siguranță în fața atacurilor.
În ceea ce privește Israelul, pauza temporară nu face decât să amâne inevitabilul. Eylon Levy, un purtător de cuvânt al guvernului israelian, a declarat pentru BBC: „Acest război trebuie să se încheie odată cu sfârșitul Hamas. Vom distruge în totalitate infrastructura teroristă și de guvernare a Hamas în interiorul Fâșiei Gaza și vom ținti fiecare lansator de rachete Hamas, fiecare tunel și fiecare terorist Hamas. Dacă nu facem acest lucru, dacă nu punem capăt acestui război de data asta, va mai exista o dată viitoare, iar data viitoare va fi mai rău, deoarece Hamas va fi încurajată să ne atace din nou. Promite în mod deschis că vrea să comită un alt masacru ca el din 7 octombrie. A dovedit că are capacitatea de a face acest lucru”.
Dar pentru a atinge acest obiectiv, FDI va trebui să intre în sudul Gaza și luptele vor fi probabil mult mai feroce și mai sângeroase.
Orașele Khan Yunis și Rafah, care se află aproape de granița cu Egiptul, sunt bastioane cunoscute ale Hamas și Jihadului Islamic Palestinian, ai căror membri s-au înscris, de asemenea, pe lista celor care vor distrugerea Israelului.
Sudul conține, de asemenea, mai multe tabere mari de refugiați, iar zona de sub Wadi Gaza este acum plină cu aproape două milioane de civili.
Concentrarea unui număr atât de mare de civili într-o zonă relativ mică ar sugera că strategia FDI de a desfășura o campanie de bombardament îndelungată înainte de a trimite trupe terestre este imposibilă, cu excepția cazului în care Israelul este pregătit să accepte pierderi de vieți omenești la un nivel care să le eclipseze pe cele suferite deja de locuitorii din Gaza. Cifrele furnizate de ministerul sănătății controlat de Hamas, dar care sunt contestate de către FDI, afirmă că peste 14.000 de civili din Gaza au fost uciși în conflict.
Pentru a cuceri sudul, mii de trupe terestre vor trebui să lupte prin cartierele palestiniene, unde va fi aproape imposibil să se facă distincția între teroriști și civili. Dacă acest scenariu se va desfășura, victimele de ambele părți ar putea fi considerabil mai mari decât cele suferite până acum.
Se poate spune cu certitudine că, până acum, războiul nu s-a desfășurat așa cum au prezis mulți observatori, inclusiv eu însumi. Deși au fost uciși soldați israelieni – în cea mai mare parte în atacuri de tip„lovește și fugi” – numărul mare de victime preconizat nu s-a materializat. În schimb, FDI susține că a ucis mii de luptători Hamas în cele șase săptămâni care au urmat atrocității din 7 octombrie, soldată cu 1.200 de morți și peste 3.000 de răniți în Israel.
Dar chiar dacă mii de teroriști palestinieni au fost uciși – iar Hamas și PIJ aveau o forță combinată de cel puțin 30.000 de luptători – unde au dispărut restul? Se mai ascund oare în cei aproximativ 500 de kilometri de tuneluri de sub Fâșia Gaza? Sau au fugit spre sud în pregătirea pentru următoarea fază a războiului?
Avi Melamed, un fost oficial al serviciilor de informații israeliene, este de acord că operațiunile israeliene din Gaza sunt pe cale să se schimbe și să devină din ce în ce mai dificile pentru FDI.
El spune: „Lupta pentru sudul Fâșiei Gaza va fi probabil și mai complicată pentru Israel, care va căuta să continue modelul său de a izola, securiza și curăța fiecare loc de luptătorii Hamas, tuneluri, poziții strategice și armament. Sudul are mai multe tabere de refugiați, devenite orașe în sine și focare majore de activitate teroristă islamistă, inclusiv batalioanele PIJ și Hamas, iar Khan Younis și Rafah sunt, de asemenea, focare de activitate ale ambelor grupări”.
Între timp, războiul din Gaza a deschis un fel de ruptură între forțele armate britanice și poziția guvernului britanic.
Un ofițer militar britanic de rang înalt mi-a spus la începutul acestei săptămâni că mulți ofițeri superiori consideră că răspunsul Israelului la atacurile din 7 octombrie a fost o „reacție exagerată”. Acesta a mai spus că mulți ofițeri superiori au pus la îndoială în mod deschis „sprijinul fără echivoc” al Marii Britanii pentru conflictul din Gaza.
Ofițerul, un veteran al contrainsurgențelor atât în Irak, cât și în Afganistan, a adăugat: „Dorința Israelului trebuie să fie securitatea și prosperitatea pe termen lung a statului și a poporului său. Dar acțiunile guvernului israelian, în orice caz, pun în pericol acest lucru”.
Întrebat care crede că ar putea fi strategia potrivită, el a spus: „Cred că aș fi optat pentru o lovitură masivă de precizie, cu daune colaterale acceptate, înțelegând că ar fi avut un efect limitat, poate asupra tunelurilor și centrelor de operațiuni, dar ar fi oferit populației un răspuns vizibil, în timp ce, în același timp, ar fi vizat în mod proactiv liderii Hamas din afara regiunii prin asasinate extrajudiciare sponsorizate de Mossad”.
El a adăugat: „Timpul nu este de partea Israelului. Criza umanitară în desfășurare care se dezvoltă în Gaza ar putea foarte bine să deraieze întreaga sa strategie, motiv pentru care Israelul se mișcă foarte repede în încercarea de a obține întoarcerea ostaticilor”.
Ceea ce este clar este că următoarea etapă a războiului va fi și mai complicată pentru forțele de apărare israeliene.
Progresele în privința schimbărilor climatice au fost prea lente. Dar au fost reale
