Au apărut în București primele manifestații generate de moartea afro-americanului George Floyd. Aproximativ 15 persoane au afișat mai multe pancarte cu mesaje anti-poliție. „BLM (Black Lives Mater – Viețile negrilor contează), „Poliția Ucide”, „Roma for BLM”, „Rasismul ne sufocă” sau „ACAB (All cops are bastards)” sunt cateva din mesajele afișate. S-a citit și un manifest: „Condamnăm supremația albă în toate formele sale: rasismul sistemic, crimele și violența poliției, patriarhatul, colorismul, capitalismul, clasismul, ura împotriva femeilor, persoanelor transgen și a lucratoarelor sexuale!”,
Protestele după moartea afro-americanului George Floyd în cursul arestării sale de către poliţie, la finele lui mai, în statul Minnesota, au loc duminică în mai multe țări europene.
Circa 3000 de oameni s-au adunat duminică la prânz în faţa Ambasadei SUA la Madrid, scandând în special ultimele cuvinte ale lui Floyd: „Nu pot să respir!”.
La Roma, mii de tineri au îngenuncheat în tăcere, cu pumnul ridicat, timp de nouă minute, cât pare să fi durat agonia lui Floyd sub genunchiul unui poliţist, filmată de trecători.
Şi la Madrid protestatarii au îngenuncheat şi au ridicat un pumn, gest iniţiat de jucătorul de fotbal american Colin Kaepernick în 2016 pe stadion în timpul intonării imnului SUA.
La Londra mii de protestatari s-au strâns duminică în faţa Ambasadei SUA pentru a condamna brutalitatea poliţiei. Unii protestatari purtau măşti anti-COVID-19 cu sloganul „Rasismul este un virus”.
Alte mii de oameni s-au adunat în Danemarca, la Copenhaga, în faţa ambasadei americane, în urma unui apel la protest din partea mişcării Black Lives Matter. Peste 12.000 de utilizatori de Facebook au indicat că vor să participe la eveniment.
Poliţia Română deja s-a pus la punct, în caz că protestele din Statele Unite vor ajunge şi în România.
Alexandru Scurtu, chestor de poliţie şi şeful Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale (SIAS), a declarat, pentru Mediafax, că revolta a ajuns şi în Europa din cauza unei „contagiuni emoţionale”.
„Am văzut incidentele care au fost la Amsterdam şi Paris. Nu pot să emit nişte judecăţi de valoare în domeniu, dar aş numi un soi de contagiune emoţională şi ea vine pe aceleaşi fonduri: fondul pandemic, criza economică şi tensiunea şi starea de anxietate ridicată a oamenilor”, a spus Alexandru Scurtu, şeful SIAS.
„Asta este o problemă care ne preocupă de ceva vreme la nivel instituţional şi în acest sens s-au luat măsuri”, a spus Scurtu.
„Încercăm să facem cunoscută modalitatea în care trebuie să intervenim pentru a aplana apariţia unor asemenea conflicte şi încercăm să vorbim şi să comunicăm mai mult cu oamenii din subordine”, a spus Scurtu.
