Sute de persoane au venit vineri la Palatul Cotroceni, pentru a-i afla istoria, mai veche sau mai nouă, și pentru a vizita grădinile, relatează Agerpres.
În locuri în care de obicei eticheta te face să amuțești total, vizitatorii au făcut fotografii, au depănat amintiri, iar copiii s-au jucat în voie.
De altfel, vineri a fost prima zi a inițiativei președintelui interimar Ilie Bolojan de a deschide porțile Palatului Cotroceni pentru public, la finalul fiecărei săptămâni.
Intrarea vizitatorilor s-a făcut pe la Platoul Marinescu, primul spațiu din incinta Complexului Cotroceni pe care pășesc șefii de stat străini, care sunt primiți cu onoruri militare.
De data aceasta, în locul în care în momentele oficiale este un uriaș covor roșu, doi copii își aruncau, vineri, de la unul la celălalt un cerc de plastic. Alți zece copii s-au prins într-o horă, puțin mai departe. De altfel, încă de la intrare, cei mici au fost atrași de activitățile organizate de Poliția Română – de la cursuri de resuscitare la admirarea unui elicopter specializat și chiar simpla mângâiere a unui câine polițist, prezent și el la datorie.
De la Platoul Marinescu, în sus, prin grădina în trepte, se ajunge la Palatul Cotroceni, clădire cu o istorie alambicată, loc ce a fost la un moment dat cămin pentru membri ai Casei Regale a României, Palat al Pionierilor în perioada comunistă, iar în prezent este sediul Administrației Prezidențiale.
Ștefania Dinu, director general adjunct științific al Muzeului Național Cotroceni, spune povestea acestui loc. Istoria începe în anul 1679, anul în care Șerban Cantacuzino a ridicat Ansamblul Cotroceni. Din 1893, pe fundația fostelor case domnești ctitorite de Cantacuzino, Carol I a dorit ridicarea unui palat princiar pentru principii moștenitorii Ferdinand și Maria.
Familia moștenitoare s-a mutat aici, unde personalitatea Reginei Maria și-a pus amprenta. ”Pentru că era îndrăgostită de grădini, natură, de flori, a realizat și un impresionant parc, deschis acum publicului vizitator. Așadar aici, în Muzeul Național Cotroceni, dar și pe terasele parcului putem spune că pășim pe urmele uneia dintre cele mai mari regine ale României, dar și ale Europei”, a afirmat Ștefania Dinu.
În perioada comunistă, Palatul Cotroceni a devenit Palat al Pionierilor, inaugurat la 1 iunie 1950. ”Atunci a început această perioadă foarte grea pentru această reședință regală, pentru că amintirea familiei regale a fost ștearsă de comuniști din memoria colectivă”, a spus Ștefania Dinu.
Atunci, spațiile au fost transformate astfel încât să devină simple săli de clasă sau saloane pentru învățământul politico-ideologic.
O ”salvare”, spune ea, a venit chiar de la Nicolae Ceaușescu. Vizitând Palatul Pionierilor în anul 1976, a văzut frumusețea lui, a decis să îl evacueze și să îi dea o nouă destinație – de clădire de primire a unor înalți oaspeți.
Cutremurul din 4 martie 1977 a afectat Palatul de la Cotroceni în mijlocul planurilor de restaurare, care au fost revizuite și au durat aproape zece ani.
În paralel cu restaurarea corpului istoric al Palatului a fost ridicat corpul nou, care după 1990 găzduiește Administrația Prezidențială. Corpul istoric este Muzeul Cotroceni.
Ștefania Dinu a mărturisit că are și un loc preferat: ”Cred că locul cel mai frumos ar fi biblioteca Regelui Ferdinand, pentru că el era un rege erudit, pasionat, care studia foarte mult, care avea în bibliotecă peste 4.500 de volume pe care le comanda și le aranja singur în bibliotecă, făcea adnotări și pentru că era un rege singuratic și neînțeles de cei din jurul său. Erau el, cărțile lui și câinii lui”.
De altfel, biblioteca poate fi admirată în timpul turului de vizitare.
Turul Palatului Cotroceni oferă ceva și pentru pasionații de documente vechi, artă, poveștile decorațiilor și succesiunea de președinți, dar și pentru cei interesați mai mult de istoria recentă. Vizitatorii pot merge în locurile pe care le cunosc, cel mai probabil, din decupaje TV, din transmisiuni în direct sau din fotografii – Sala Unirii sau holul unde este realizată fotografia oficială, atunci când președintele României își primește omologul străin la Cotroceni.
Acest ultim loc a devenit vineri un spațiu foarte frecventat de vizitatori. Două fete încercau să imite scena strângerii de mâini, în josul scărilor din Palat. ”Uitați-vă la cameră, așa”, le spunea una dintre cele două femei care le fotografiau entuziasmate cu telefonul.
Una dintre ele, o doamnă de 75 de ani, își amintește cu drag că a fost unul dintre copiii care au studiat la Palatul Pionierilor. ”Aveam un tramvai special care ne lua din cartier, noi stând în Bucureștii Noi, și joia veneam la Palat”, povestește ea.
Pentru că studia științe naturale, avea acces la parcul din jurul Palatului. Ea a adus-o în vizită la Cotroceni pe nepoata sa și mărturisește că este încântată de demersul de deschidere a palatului pentru public.
În curtea Palatului există și un mic spațiu de unde vizitatorii pot cumpăra mâncare sau băuturi răcoritoare.
Așa cum a anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, președintele interimar Ilie Bolojan, de vineri până duminică, în fiecare weekend, vor fi ”Porți Deschise la Palatul Cotroceni”.
”La fiecare final de săptămână, de vineri până duminică, toată această suprafață, inclusiv interioarele, vor fi deschise cetățenilor. Va fi un acces liber atât în grădini, în curtea interioară, la Biserică. Palatul propriu-zis va fi integrat în circuitul Muzeului Cotroceni. Este un semn de respect față de cetățenii României și un semn de deschidere din partea Administrației Prezidențiale”, declara Ilie Bolojan, într-o conferință de presă susținută pe Platoul Marinescu al Palatului Cotroceni.
Următoarele zone din incinta Complexului ”Palat Cotroceni” se pot vizita în regim de gratuitate: Platoul de ceremonii, Grădina Palatului Cotroceni – aflată pe latura nordică a complexului, Platoul Baroc, Biserica Palatului Cotroceni și curțile interioare adiacente clădirilor Administrației Prezidențiale și Muzeului Național Cotroceni.
Ca și în ziua de vineri, sâmbătă și duminică accesul vizitatorilor se va face exclusiv prin poarta principală din Bulevardul Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, iar pentru ieșire se va utiliza poarta situată la intersecția dintre Bulevardul Geniului și Șoseaua Cotroceni.
