Volumul „Români deportaţi în gheţurile Siberiei. Mărturii” de Dan Cristian Turturică, preşedintele director general al SRTV, a fost lansat, joi seară, la Librăria Cărtureşti Verona, autorul declarând că aceasta este cartea unei „experienţe unice”, scrisă în urma unei „călătorii iniţiatice”, informează Agerpres.
„În primul rând este cartea unei experienţe unice pe care am trăit-o. Am crescut cu poveştile deportaţilor în familie şi, în 1990, când a devenit posibil să faci un drum în Siberia şi să poţi să scrii despre lucrurile astea, a fost cam primul mare proiect pe care mi-am dorit să îl realizez. A fost o călătorie iniţiatică. M-a transformat profund, în moduri pe care nu le anticipam atunci când am plecat şi, tocmai pentru că am vrut să păstrez exact formulările şi sentimentele pe care le-am încercat atunci, nu am vrut să editez textele şi să le cosmetizez, sau chiar să revin asupra lor, chiar dacă la unele pasaje aş fi reformulat sau aş fi scris altceva. Dar am vrut să păstrez exact textele scrise la 23 de ani”, a declarat Dan Turturică pentru Agerpres.
El a spus că îşi doreşte ca această carte să-i facă pe români să-şi amintească faptul că avem „o datorie încă neplătită” faţă de cei 100.000 sau mai mulţi de basarabeni şi de români deportaţi.
„Şi că, dacă am putut să condamnăm Holodomorul în Parlamentul României, marea tragedie a poporului ucrainean, poate că, totuşi, merită să condamnăm aceste deportări în mod oficial, statul român să o facă, astfel încât să ne împlinim măcar această datorie târzie, tardivă, faţă de aceste victime ale terorii staliniste”, a adăugat gazetarul.
Apărută la Editura Litera, cartea, scrisă în urma unei experienţe personale de la 23 de ani, este dedicată de autor fiului său Eric Ioan, prezent la lansare, alături de soţia şi părinţii autorului.
„Oamenii aceştia care au suferit nu vor fi suferit degeaba, dacă vor rămâne prezenţi în memoria noastră, ca lecţie, ca mesaj de avertisment. Şi asta nu se va putea întâmpla dacă nu predăm mai departe această moştenire, această obligaţie de a fi martori, de a povesti despre aceste lucruri mai departe noilor generaţii. Ei vor fi murit cu adevărat degeaba sau vor fi suferit degeaba dacă noi îi uităm”, a mai declarat Dan Cristian Turturică.
Ce putem face pentru memoria compatrioţilor noştri şi pentru victimele războiului de azi este „să tragem la răspundere Rusia”, consideră autorul volumului „Români deportaţi în gheţurile Siberiei”.
„Pe cât de şocante sunt asemănările dintre dramele basarabenilor deportaţi de Stalin, pe care le veţi găsi în această carte, şi cele ale ucrainenilor deportaţi de Putin, pe atât de clar este ce putem face pentru memoria compatrioţilor noştri şi pentru victimele războiului de azi: trebuie să tragem la răspundere Rusia! Nu este nevoie să aşteptăm ca Putin să fie înlăturat de la putere ca Uniunea Europeană, Statele Unite şi toţi aliaţii să ceară condamnarea Rusiei pentru crimele trecute şi prezente. Niciodată nu e prea târziu pentru a face dreptate victimelor unor regimuri care şi-au făcut o religie din crimele împotriva umanităţii!”, notează Dan Cristian Turturică în Introducerea volumului.
Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă, a îndemnat la păstrarea memoriei prin transmiterea către noile generaţii a tragediilor istoriei.
„Evităm să vorbim despre trecutul nostru. Cartea mărturie a domnului Turturică ne cheamă încă o dată să ne pătrundem de aceste tragedii, de aceste mărturii şi să încercăm să vorbim noilor generaţii despre acest lucru. Pentru că noile generaţii cred că ignoră această tragedie care ne apasă în continuare. Dacă ratăm această oportunitate să vorbim cu ei despre acest calvar, vor rămâne şi ei cu această rană deschisă pentru mulţi ani de-acum încolo şi cu siguranţă că vor fi vulnerabili la repetarea istoriei. Înţelegem foarte bine că în momentul în care nu conştientizezi trecutul, rişti să te pomeneşti cu el în viitor”, a spus diplomatul.
Profesorul Radu Carp a mărturisit că, după ce a primit cartea în forma electronică, nu s-a putut despărţi de aceasta.
„Ceea ce face Dan Turturică este un demers cu totul atipic, anume are o voce total neutră. El nu face altceva decât să fie un fel de cronicar, un cronicar al unor vremuri care, din păcate, n-au avut cronicari pe măsură. Din păcate, acele vremuri nu au fost consemnate nici în documentele oficiale şi nici ulterior de către istorici”, a afirmat Carp.
Radu Carp a mai spus că nici în România şi nici în Republica Moldova încă nu se cunoaşte că „mulţi dintre cei care au fost deportaţi în ultimul val au fost luaţi de pe teritoriul României”.
„Deci practic România a acceptat – sigur, pentru că era o conducere comunistă, total subordonată Moscovei – a acceptat ca aceste lucruri să se producă pe teritoriul ei. (…) Pe baza acestor mărturii, Federaţia Rusă ar trebui să ofere despăgubiri urmaşilor acestor persoane şi să ceară scuze în mod oficial nu numai Republicii Moldova, ci şi României. Şi Dan Turturică scoate în evidenţă că, de fapt, au fost mai multe valuri de deportări în Siberia. Şi atunci, întrebarea fundamentală ar trebui să fie de unde această preferinţă maniacală pentru Siberia. Răspunsul nu este decât faptul că era un teritoriu atât de izolat încât se sconta că oamenii aceia îşi vor pierde total identitatea. Şi, iată, miracol, ceea ce arată această carte este că aceşti oameni nu numai că nu şi-au pierdut total identitatea, ci, din contră, la câteva decenii după ce au fost deportaţi, au păstrat-o exact ca şi în momentul în care au fost deportaţi”, a subliniat Radu Carp.
El a făcut o paralelă cu situaţia din timpul ocupaţiei ruse de şase luni din regiunea Herson, unde „s-a întâmplat acelaşi lucru”. „Sigur, au fost şi liste negre, însă oamenii au fost luaţi şi aleatoriu şi conduşi la interogatoriu şi în camere de tortură. Exact aceeaşi tehnică”, a adăugat profesorul.
Despre cartea lui Dan Cristian Turturică au mai vorbit consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, Viorel Badea, preşedintele Comisiei de cultură din Senat, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Daniel Şandru, scriitorul Răsvan Popescu, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, scriitorul şi jurnalistul Liviu G. Stan ş.a.
