La prima vedere, a fost doar o altă zi proastă dintr-o săptămână putredă pentru Olaf Scholz. În urmă cu o săptămână, cancelarul german a călătorit la Neuruppin, un orășel situat la 40 de mile nord-vest de Berlin, pentru a ține un discurs de rutină în fața unui public simpatic de aproximativ 300 de persoane, scrie The Times.
În schimb, s-a trezit înecat în valul de huiduieli și injurii a 300 de protestatari adunați în afara cordonului din jurul pieței: „mincinos”, „trădătorul poporului”. Până aici, o situație atât de normală în Germania de astăzi.
Pentru ochii instruiți ai serviciilor de securitate, totuși, au existat semne de avertizare mai serioase. Printre batjocuri nu s-au numărat doar culorile alb și albastru-cer ale partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), ci și însemnele unei colecții bizare de grupuri marginale, variind de la stângiști radicali și până la neo-naziștii militanți ai Combat 18.
A fost exact genul de confluență a nemulțumirilor care a pus autoritățile germane în alertă maximă, pregătindu-le de o „toamnă a furiei”. Oficialii serviciilor de informații au declarat pentru The Times că țara se confruntă cu o furtună perfectă de turbulențe economice, creșteri ale prețurilor la energie, tulburări geopolitice și curente apocaliptice în rândul opiniei publice.
Preocuparea lor este că extremiștii și potențialii revoluționari vor încerca să unească forțele disparate ale disidenței și să le mobilizeze într-o revoltă largă împotriva sistemului democratic, mai ales în Germania de Est.
Stephan Kramer, președintele Oficiului de Stat din Turingia pentru Protecția Constituției (LfV), o ramură de est a serviciului de informații interne al Germaniei, a descris starea de spirit drept „explozivă”. El a spus: „În acest moment avem un grup de forțe în această toamnă. Avem o populație foarte, foarte tensionată după pandemie, care încă mai are multă furie de consumat. Reziliența, capacitatea de a te proteja împotriva crizelor este anemică. Vorbim despre oameni care vor sta în apartamente reci în timpul iernii. Vorbim despre firmele care se prăbușesc pentru că nu mai au suficientă energie, ceea ce duce la șomaj și sărăcie. Vorbim despre inflație, care lovește un număr mare de oameni până în clasa de mijloc. . . Sărăcia nu afectează doar grupurile aflate la marginea societății, ceea ce este destul de rău în sine, ci își face drum în mijlocul societății. Asta e o mare problemă.”
Kramer a spus că alți factori, cum ar fi războiul din Ucraina, riscul unor fluxuri migraționiste mai mari cauzate de foamete în Sudul Global și unele dintre „scenariile de groază” climatice alimentează un amestec de factori care a oferit un cadou extremiștilor. „Tocmai această confluență a tuturor acestor factori de stres îi face pe oameni să se simtă extrem de nesiguri și, în unele cazuri, să le fie frică pentru însăși existența lor. Nu este doar faptul că sunt foarte supărați – totul este legitim – dar sunt și o pradă vulnerabilă pentru extremiști, care le pot oferi răspunsuri care, în cele din urmă, nu sunt răspunsuri reale, dar îi incită la extremism.”
Kramer și colegii săi din alte state sunt îngrijorați în special de extrema dreaptă. Liderii săi intelectuali au identificat în mod explicit acest moment ca fiind ideal pentru a lovi. Götz Kubitschek, un scriitor influent și fondator al Institutului pentru Politică de Stat, un think tank clasificat oficial de LfV drept extremist, și-a îndemnat susținătorii să provoace o „toamnă fierbinte” a revoltei. Jürgen Elsässer, redactorul Compact, cea mai importantă revistă germană de extremă dreapta, cere o mare alianță a stângii și a dreptei radicale.
Pe rețelele de socializare și în grupurile private de chat, agențiile de informații au înregistrat o furtună de discuții similare în jungla scisipară a grupurilor extremiste de dreapta est-germane, cum ar fi A Treia Cale, un partid neo-nazist; Saxonii Liberi, un alt micropartid care a devenit proeminent în timpul protestelor anti-lockdown; și Zukunft Heimat, o rețea concentrată în Brandenburg și Saxonia.
Preocuparea lor mai mare este însă AfD. Fondat în urmă cu aproape un deceniu ca un vehicul pentru conservatorii dezamăgiți de creștin-democrații Angelei Merkel, partidul a trecut de atunci prin mai multe faze de radicalizare și o serie de ramuri din est sunt în mod oficial investigate de către LfV ca fiind amenințări suspectate sau vădite la adresa ordinii democratice germane.
Tino Chrupalla, unul dintre liderii naționali ai AfD, a anunțat o zi de mitinguri la Berlin și în alte orașe mari pentru a cere deschiderea conductei Nord Stream 2 din Rusia, care a fost suspendată cu două zile înainte de invadarea Ucrainei. „Facem acest lucru pentru a aduce protestul cetățenilor în stradă și pentru a sprijini furia națiunii”, a declarat săptămâna trecută Chrupalla pentru postul public de radio ZDF.
Jörg Müller, șeful LfV din statul Brandenburg, a declarat: „Există un rezervor potențial pe care extremiștii doresc în mod absolut să-l exploateze. Am văzut cum limbajul devine din ce în ce mai grosier. În contextul coronavirusului, am văzut primele acte de violență și acesta este, desigur, scopul extremiștilor: să aducă un fel de Ziua X [un termen pentru răsturnarea haotică a ordinii politice] sau să destabilizeze statul. Ținta pe care vor s-o atace este, evident, însăși democrația. Pentru că nu pot ataca democrația într-un mod atrăgător, ei îi atacă întotdeauna pe reprezentanții ei. Acestea sunt încercări de a ataca și delegitima procesele democratice consacrate, și întotdeauna cu această narațiune: «trebuie să te alături rezistenței și să te aperi; acum este momentul să ne revoltăm împotriva acestui guvern, a acestei democrații, a acestor reprezentanți»”.
Germania a mai fost în punctul ăsta. În primii doi ani ai pandemiei, diferitelor lockdown-uri și programe de vaccinare li s-a opus un grup de vrăjitoare anti-establishment, de la spiritiștii New Age la adepții mișcării QAnon și Cetățenii Reich-ului, care militau pentru întoarcerea imperiului pre-Weimar.
În timp ce majoritatea demonstrațiilor au fost pașnice, unele au izbucnit în violențe. A existat o încercare de a asalta clădirea Reichstag-ului, sediul parlamentului Germaniei.
De data aceasta, însă, analiștii și oficialii serviciilor de informații sunt îngrijorați de faptul că solidaritatea din epoca pandemiei în fața unei amenințări comune la adresa umanității s-ar putea disipa pe măsură ce o recesiune iminentă și o potențială inflație de două cifre va aduce la disperare milioane de germani.
LfV Saxonia a spus că diferite grupuri extremiste aflate pe radar încearcă să folosească criza economică iminentă pentru a reactiva ura care fusese stârnită în focul pandemiei.
