Compania fondată de Bill Gates, Microsoft, va înlocui zeci de jurnaliști care lucrează acum pentru site-ul său, MSN, cu un sistem automatizat de selectare a știrilor, relatează BBC. Jurnalista belgiană Laurence Dierickx a dedicat, în cadrul Universității Libere din Bruxelles (ULB), o lucrare dedicată subiectului jurnalișmului-robotizat. Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ) i-a cerut să împărtășească rezultatul cercetărilor sale care evidențiază capacitatea roboților de a produce știri obiective, exacte și cuprinzătoare. Cu toate acestea, știrile scrise de Inteligența Artificială (IA) s-ar putea să nu fie la fel de ”citibile” ca acelea scrise de jurnaliștii reali. Articolul jurnalistei belgiene a apărut pe mediaroad.eu și vă garantăm că nu a fost scris de un robot.
În prezent, selecția știrilor transmise de diverse organizații media și alegerea titlurilor și a fotografiilor pentru site-ul msn.com este făcută de jurnaliști, însă în curând aceste sarcini vor fi duse la îndeplinire de inteligența artificială.
Microsoft spune că acest pas face parte dintr-o reevaluare a afacerilor companiei. „Ca toate companiile, ne evaluăm afacerea la intervale regulate. Asta poate duce la creșterea investițiilor în anumite domenii și, din când în când, la o recalibrare a altora. Aceste decizii nu sunt rezultatul actualei pandemii”, dă asigurări compania lui Bill Gates.
Microsoft, ca și alte companii din domeniul tehnologiei, plătește organizațiile media pentru a le folosi conținutul pe site-ul său, însă are propriii angajați care să facă selecția știrilor și să se ocupe de modul lor de prezentare.
Potrivit Seattle Times, 50 de jurnaliști colaboratori își vor pierde slujbele până la sfârșitul lunii iunie. Va fi păstrată însă o echipă de jurnaliști angajați cu contract de muncă.
„Te demoralizează când te gândești că mașinile ne pot înlocui, dar aici am ajuns”, a declarat unul dintre angajații care își va pierde slujba.
Unii dintre jurnaliștii concediați avertizează că inteligența artificală nu va putea să înțeleagă pe deplin principiile editoriale și ar putea promova subiecte neadecvate.
Microsoft nu este însă singura companie care procedează așa. Și Google investește în proiecte care să verifice așa-zisul „jurnalism robotizat”.
*Ar trebui să ne temem de jurnalismul robotizat?
Jurnalista belgiană Laurence Dierickx arată cum conținutul generat în mod automat în limbajul natural (General Architecture for Text Engineering), care este o ramură a prelucrării limbajului natural (PNL), a fost răspândit pe scară largă în Europa când au avut loc alegerile departamentale franceze din 22 martie 2015. În timpul acoperirii mediatice a alegerilor, peste 30.000 de articole au fost produse de roboții de la Le Monde, în parteneriat cu start-up-ul parizian Syllabs. În octombrie 2014, AFP, prin intermediul companiei germane Sport Informations Dienst, a început să genereze automat știri despre sport, în treisprezece limbi. Înainte de aceasta, Associated Press a semnat un parteneriat cu Automated Insights pentru a automatiza redactarea bilanțurilor trimestriale pentru companii.
Pentru industria mass-media, companiile specializate în tehnologii automate de conținut au o cerere mare într-un moment în care companiile media au nevoie de conținut original, dar cu un cost mai mic. În plus, aceste companii pot prelucra o cantitate imensă de date, în timp record.
Cu toate acestea, există multe întrebări la care nu s-a răspuns, referitoare la criza economică și la impactul asupra locurilor de muncă. Ce impact va avea asupra condițiilor de muncă ale jurnaliștilor? Dar etica jurnalistică și calitatea informațiilor? Potrivit unor observatori ai industriei, teama pentru jurnalismul-robot ar trebui să fie luată în considerare în egală măsură cu beneficiile pe care le aduce.
*O amenințare sau o oportunitate pentru jurnaliști?
”Nu cred că poate fi o amenințare pentru jurnaliști. Opera jurnaliștilor nu poate fi ușor automatizată. Nici o mașină nu va reuși vreodată să obțină aceeași relație pe care o au jurnaliștii cu sursele lor. Înseamnă că relația umană rămâne o informație esențială”, a declarat Ricardo Gutiérrez, secretarul general al Federației Europene a Jurnaliștilor (EFJ).
„Cei a căror activitate se bazează pe rezultatele din finanțe și sport sunt în mare parte amenințați. Dar nu este la fel de grav, deoarece valoarea adăugată a aportului uman este scăzută. Cred că, dimpotrivă, sosirea roboților pentru a îndeplini cele mai neplăcute sarcini poate ajuta jurnaliștii și să le permită să facă lucruri mai interesante, care au o valoare adăugată mai mare. Aceste sarcini sunt mai inteligente, mai prestigioase și mai semnificative în rolul lor în societate. Este un instrument în plus”, a declarat Eric Scherer, directorul proiectelor viitoare la France Télévisions.
Fondatorul Jurnalismului ++, Nicolas Kayser-Bril, a adăugat: „Ca orice inovație, tehnologia care apare în lumea jurnaliștilor va naște tensiuni. Noi inventăm noi instrumente pentru a permite jurnaliștilor să lucreze la sarcini cu o valoare adăugată puternică. Cu toate acestea, angajatorul decide să înlocuiască jurnaliștii cu roboți. Astăzi, abilitățile care cer și oferă valori adăugate nu sunt aceleași ca acum treizeci de ani sau chiar cu cinci ani în urmă. Înseamnă că este necesară adaptarea. Dar nimic din toate acestea nu este nou. Compoziția manuală a fost esențială încă din secolul al XVI-lea și nu mai era utilă până la sfârșitul secolului al XIX-lea.”
Tehnologia AGT participă la ceea ce profesorul William Uricchio numește „viraj algoritmic”. O întorsătură care acoperă întregul canal de producție jurnalistică: de la detectarea știrilor de ultimă oră până la publicarea personalizată, trecând prin selecția informațiilor și prioritățile conținutului. Automatizarea sarcinilor și a procesului nu se întâmplă fără intervenția omului. De fapt, cineva a creat algoritmul, la început.
„Algoritmii duc la alegeri editoriale care au existat întotdeauna în jurnalism”, explică și Paul Bradshaw, jurnalist britanic și expert în noile mass-media.
*Care este percepția noastră asupra conținutului automat?
Deoarece acest subiect este relativ recent în domeniul jurnalistic, s-au făcut puține cercetări pentru a înțelege percepția asupra articolelor generate automat. În Suedia, Christer Clerwall a studiat cum sunt percepute astfel de articole legate de sport în rândul studenților în jurnalism. În Olanda, Krahmer și van der Kaa au explorat punctul de credibilitate al conținutului generat prin concentrarea pe diferențele și asemănările dintre articolele scrise de jurnaliști și articolele generate automat. Cercetările de până acum au sugerat că există o mică diferență între conținutul automat și conținutul scris de jurnaliști reali.
”În cadrul unei teze realizate la Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB) sub supravegherea lui Seth van Hooland, cercetările mele, scrie în continuare jurnalista belgiană Laurence Dierickx, s-au concentrat pe modul în care conținutul generat este perceput de jurnaliștii înșiși. În acest caz, au fost utilizate metode de evaluare din domeniul lingvisticii. În primul rând, un grup de douăzeci de texte generate automat (în engleză) din domeniul finanțelor și economiei a fost oferit unei serii de evaluări. Scopul a fost analizarea corectării limbii. În timpul primei examinări, conținutul automat a obținut, destul de des, un scor mai mare de lizibilitate, în comparație cu articolele scrise de jurnaliști.”
Apoi, cele trei cele mai bune texte care au obținut cele mai mari scoruri au fost acordate scriitorilor profesioniști, precum jurnaliști, editori, redactori, etc. Acești experți au fost solicitați prin intermediul mai multor organizații profesionale din Regatul Unit și Statele Unite. 80 de persoane au participat la această evaluare pentru care metodologia a fost inspirată de cea a lui Clerwall. 75 dintre ei au completat-o. Pentru a-și obține neutralitatea, participanții nu au fost informați despre conținutul automat.
Evaluatorilor li s-a cerut să își exprime opinia cu privire la natura autorului textelor. Este scriitorul o ființă umană sau un robot-jurnalist? 52% dintre participanți au recunoscut aceste texte ca fiind scrise de o ființă umană. Însă tocmai jurnaliștii au fost cei care par să fi fost cei mai sceptici în ceea ce privește autorii textelor.
