Zimbrii revin în România după 200 de ani

Cei mai noi locuitori din Carpații României preferă să stea retrași de vizitatori, dar urmele prezenței lor sunt vizibile. Urme de copite în pământ. Coajă jupuită de pe copaci. Sunt semnele succesului unui proiect de readucere a zimbrilor (bizonilor europeni/ Bison bonasus) în regiune, după o absență de sute de ani, sună a treia cea mai citită știre de joi de pe Euronews.green.
Ultimul bizon sălbatic din Europa a fost vânat de braconieri în 1927, dar reapariția lor în România este cheia menținerii lor în afara listei de specii aflate în pericol de dispariție.
„Era o necesitate urgentă de a da din nou o șansă zimbrilor de a trăi în libertate și de a-și mixa genele cu cei aflați în captivitate”, spune Matei Miculescu, pădurarul responsabil de turma carpatică.
Sub soarele tomnatic de la marginea unei păduri străvechi, Miculescu pândește cei mai noi ocupanți ai pădurii. Animalele sunt greu de zărit. În ultimii ani au fost momiți înspre interiorul pădurii de vegetația abundentă și de posibilitatea extinderii habitatului.
Miculescu spune că animalele prosperă aici, spre deosebire de captivitatea care „creează riscul de consangvinitate” și le diminuează șansele de supraviețuire.
Zimbrii au fost bineveniți în sălbăticie în 2014, la mai bine de 200 de ani de când au fost ultima oară văzuți aici. „În jur de 105 zimbri trăiesc acum liberi în munții Țarcului și o duc bine aici”, spune Marina Drugă, șefa proiectului comun al WWF și Rewilding Europe. „Obiectivul este de a ajunge la 250 de exemplare în cinci ani”.
După ce animalele au ajuns în țară au petrecut mai multe săptămâni în aclimatizare în România, înainte să fie eliberate și lăsate să supraviețuiască singure. Ele au acum la dispoziție o arie protejată de peste 8.000 de hectare. Din 2014 s-au născut 38 de viței în regiune.
„Fără [viței], proiectul n-ar fi avut niciun viitor”, spune Miculescu, care recunoaște fiecare exemplar după coarne. Dar cei care conduc proiectul s-au abținut de a la a da nume vițeilor.
Din moment ce s-au născut în sălbăticie, toate legăturile cu oamenii trebuie tăiate, explică Drugă.
În aceste zile, 6.000 de zimbri sălbatici trăiesc în Europa.
WWF spune că pasul următor în asigurarea unei populații sustenabile în România este introducerea bizonilor în alte zone din Carpați. Pe lângă beneficiile aduse bizonilor, susținătorii proiectului spun că ar fi o binefacere și pentru întregul ecosistem, avantajând peste 600 de specii – de la microorganisme până la marile carnivore.
„Ei modifică peisajul și arhitectura pădurii prin frânarea extinderii speciilor invazive de arbori, răspândirea semințelor a sute de plante și crearea de poteci pentru accesul la hrană al animalelor mici”, explică Drugă. Exemplarele slăbite sau bolnave ale turmei constituie prăzi pentru lupi și urși, care astfel vor fi mai puțin atrase de așezările umane în căutarea hranei.
Chiar și cei care-i observă îndeaproape sunt surprinși de efectele pe care le are prezența bizonilor. „Păsările adună bucăți de blană desprinse pentru a-și izola cuiburile, iar broaștele pot folosi urmele lăsate de copitele bizonilor pentru a sări de la un iaz la altul”, spune Miculescu.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here