În apele cristaline din largul coastelor kenyene, recifele de corali prosperă, oferind astfel o rază de speranță în lupta pentru protejarea oceanelor de efectele cauzate de creșterea temperaturilor, informează AFP, citată de Agerpres.
Un nou studiu prezentat marți la conferința ‘Oceanele Noastre’ din orașul costier Mombasa, situat în estul Kenyei, dezvăluie că 166.000 de kilometri pătrați de recife coraliene din lumea întreagă – aproximativ o treime din total – sunt ‘reziliente în fața schimbărilor climatice’.
Realizat de organizația americană Wildlife Conservation Society (WCS) și de Universitatea australiană Macquarie, acest studiu – aflat în procedură de examinare de către experți și finanțat printr-un program al fundației filantropice a grupului financiar american Bloomberg – pune sub semnul întrebării concluziile formulate de Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (GIEC).
GIEC, o autoritate de talie mondială în chestiunea schimbărilor climatice, a anunțat că între 70% și 90% dintre recifele de corali ar putea muri din cauza unei încălziri a climei cu 1,5°C peste nivelurile preindustriale, iar 99% dintre recife ar putea muri în cazul unei creșteri a temperaturilor cu 2°C peste nivelurile preindustriale.
‘Modelele noastre prevăd un viitor mult mai promițător pentru recifele de corali’, a declarat Stacy Jupiter, director executiv pentru conservare marină în cadrul WCS.
Măsurile de conservare rămân însă necesare, întrucât doar 28% dintre aceste recife reziliente beneficiază de o protecție activă.
Puțin mai la sud de Mombasa, pe insula paradisiacă Wasini-Mkwiro din Kenya, sătenii oferă un exemplu în acest sens.
Capturile aduse de pescari sunt cântărite, măsurate și înregistrate de către colectorii de date.
Membrii acestei ‘unități de gestionare a plajelor’ patrulează și în apele din zonă, asigurându-se că nimeni nu practică pescuitul excesiv sau nu folosește echipamente distructive. Alții plantează alge și mangrove și adună deșeurile.
‘Vrem să conservăm acest ecosistem la maximum, pentru că noi cunoaștem binefacerile sale’, a explicat Edward Karanja, un paznic de la Autoritatea kenyană pentru protejarea mediului (KWS) în parcul marin învecinat Kisite, subliniind importanța turismului și a pescuitului pentru acea regiune.
‘Bănci de semințe’
Fenomenul de albire a coralilor se produce atunci când temperatura apei crește cu un grad sau două grade Celsius, cauzând un stres termic pentru țesuturile coralilor, care expulează algele ce îi furnizează nutrimente obținute prin intermediul fotosintezei.
Însă noul studiu dezvăluie că numeroase recife sunt reziliente, fie pentru că se află în zone mai reci, fie pentru că au evoluat pentru a rezista la căldură, fie pentru că se refac mai repede decât majoritatea recifelor.
‘Modul în care coralii reacționează la episoadele de căldură este mai complex decât am crezut’, a explicat Stacy Jupiter.
Kenya deține o vastă suprafață de corali care sunt rezilienți în mod natural.
În jurul insulei Wasini-Mkwiro, scufundătorii pot descoperi specii precum Porites, care seamănă cu niște pietre, și Acropora, care au forma unor coarne de cerb.
Acești corali găzduiesc un ecosistem de o bogăție excepțională: murene, pești-înger, crabi, broaște țestoase, delfini, printre altele.
Cel mai recent episod major de albire, petrecut în 2024, a determinat o scădere a gradului de acoperire coraliană din zonă de la 44% la 27%, potrivit datelor transmise de WCS. Însă, după mai puțin de un an, acest procent a crescut din nou și a ajuns la 40%.
Noul studiu se bazează pe o cercetare inovatoare din 2018 care a recenzat 50 de recife coraliene reziliente din lumea întreagă.
Grație unei noi tehnologii, harta coralilor este acum de 10.000 de ori mai detaliată decât versiunile precedente, dezvăluind de trei ori mai mulți corali rezilienți decât se anticipase.
Mai mult de jumătate dintre aceste recife sunt concentrate în Australia, Bahamas, Cuba, Indonezia și Filipine.
‘Aceste recife ar putea servi drept bănci de semințe vii pentru o restaurare mai amplă a ecosistemelor’, a declarat Kyle Zawada, autorul principal al studiului și cercetător la Universitatea Macquarie.
‘Încurajator’
Este urgent să se ia măsuri, deoarece episoadele de albire în masă au devenit aproape anuale. Revenirea preconizată a fenomenului climatic El Nino în acest an riscă să aibă efecte devastatoare.
Comunitățile locale au o marjă de manevră redusă în fața încălzirii globale, recunoaște Jesse Kosgei, cercetător al WCS din Mombasa, dar ‘există măsuri urgente și imediate pe care le putem lua în mod direct’, cum ar fi prevenirea pescuitului distructiv și a poluării apei.
‘Avem vești bune în ceea ce privește recifele de corali, iar acum depinde de noi să asigurăm conservarea acestor medii reziliente’, a subliniat el.
Clint Oakley, specialist în corali la Universitatea Victoria din Wellington, Noua Zeelandă, a calificat studiul drept ‘încurajator’.
Încălzirea climei rămâne totuși ‘cea mai mare amenințare’, iar ‘reducerea emisiilor de carbon rămâne primordială dacă vrem să păstrăm recifele de corali pe parcursul unui secol’, a subliniat el.
Turistă străină mușcată de un urs la Arefu; femeia a fost transportată la spital
