Efectul este încă greu de observat în datele oficiale. Însă un studiu realizat pe 300.000 de companii sugerează care sunt zonele unde angajările încep să slăbească, notează The Economist.
<< Economia Americii este un puzzle. Creșterea economică rămâne suficient de solidă, însă în august au fost adăugate doar 22.000 de locuri de muncă, față de 158.000 în aprilie. Pe fondul acestei încetiniri, apare o îngrijorare: începe inteligența artificială generativă să afecteze munca umană?
Deocamdată, o „apocalipsă a locurilor de muncă” cauzată de AI pare departe. În ultimul an, ponderea locurilor de muncă de birou în totalul angajărilor – tipurile de joburi considerate cele mai expuse automatizării prin AI – a rămas stabilă. Cercetările realizate de Yale University’s Budget Lab, publicate în octombrie, arată că nu s-au produs schimbări majore în tipurile de activități pe care le desfășoară oamenii de la lansarea ChatGPT, chatbotul popular, la sfârșitul anului 2022.
Însă datele la nivel de companie arată un tipar subtil care începe să se contureze. O nouă lucrare realizată de Seyed Hosseini și Guy Lichtinger, ambii doctoranzi la Universitatea Harvard, urmărește companiile care au angajat „integratori de inteligență artificială generativă” – persoane al căror rol este să integreze tehnologia în operațiunile zilnice. Folosind inteligența artificială pentru a analiza 200 de milioane de anunțuri de angajare, cercetătorii au identificat aproximativ 130.000 de astfel de posturi în 10.600 de firme, pe care le-au numit „AI adopters”. Angajarea unor asemenea lucrători a început să crească în jurul primului trimestru al anului 2023, aproximativ în perioada lansării ChatGPT 3.5. Celelalte 274.000 de companii din baza lor de date au constituit un fel de grup de control — firme care nu au angajat personal dedicat modernizării fluxurilor de lucru prin AI.
Dacă inteligența artificială nu ar avea niciun impact asupra ocupării forței de muncă, ritmul angajărilor în companiile din grupul „AI adopters” ar fi de așteptat să fie similar cu cel din companiile care nu sunt „AI adopters”. În realitate însă, cercetătorii au descoperit că, deși numărul posturilor de nivel junior a scăzut în general după 2023, declinul din următoarele șase trimestre a fost cu 7,7% mai accentuat în companiile „AI adopters”. Nicio diferență similară nu a fost observată în cazul angajărilor pentru poziții de nivel superior. Tipul de muncă repetitivă, dar solicitantă din punct de vedere mental, pe care o fac absolvenții — cum ar fi depanarea codului sau revizuirea documentelor — pare deosebit de ușor de transferat către mașini. Autorii notează că scăderea s-a datorat în principal unei încetiniri a ritmului de recrutare, mai degrabă decât concedierilor.
Care absolvenți par să fie cei mai afectați? Studiul a împărțit universitățile în cinci categorii. Absolvenții universităților de nivel mediu au avut rezultate mult mai slabe decât cei proveniți din instituțiile de top sau din cele de la capătul inferior al clasamentului. Autorii bănuiesc că firmele îi păstrează pe absolvenții de top pentru competențele lor specializate, iar pe cei din eșalonul inferior pentru costurile lor mai reduse. Cei din mijloc, sugerează ei, ar putea fi cei mai expuși amenințării generate de inteligența artificială.
Totuși, este nevoie de prudență. În primul rând, doar 17% dintre angajații din eșantion lucrau în companii de categoria „AI adopters”, ceea ce înseamnă că oportunitățile de automatizare ar putea fi limitate. În al doilea rând, tendințele de angajare pentru personalul de nivel junior au fost volatile în ultimii ani și au fost perturbate de pandemia de COVID-19. Dacă inteligența artificială afectează angajările de absolvenți, probabil că este doar unul dintre mai mulți factori. >>
Comitetul Nobel reamintește lumii că Venezuela poate să renască
