Adevărul despre intrarea luptătorilor străini pe frontul din Ucraina – The Economist

Sursa: Pexels

<< „A fost ca și cum un pompier a auzit alarma. A trebuit să plec”. Astfel și-a explicat un canadian dorința de a pune mâna pe armă împotriva forțelor invadatoare ale Rusiei, în Ucraina. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, pe 3 martie, că 16.000 de oameni din întreaga lume s-au oferit deja să se alăture Legiunii Internaționale, nou-anunțata ramură a armatei sale. Acest număr include mulți oameni din țările vecine post-comuniste ale Ucrainei, precum și 3.000 de americani. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat că s-au înscris voluntari din 52 de țări. În ciuda reticenței guvernelor occidentale de a se alătura luptei, se pare că cetățenii lor vor face acest lucru. Dar cât de mare va fi rolul lor și cum ar putea afecta războiul? >>, notează The Economist.

<< Înrolarea străinilor este de multă vreme populară, pentru simplul motiv că armatele vor întotdeauna mai multe trupe. Aproximativ 91 de state au avut soldați străini în rândurile lor, între 1815 și 2020, potrivit unei cercetări realizate de Elizabeth Grasmeder, publicată în revista International Security. Armata franceză încă are aproximativ 9.000 de membri în Legiunea Străină, o ramură veche de aproape 200 de ani a forțelor sale. Unii ar putea pune la îndoială loialitatea și motivația trupelor străine. Dar disponibilitatea lor de a se înscrie în luptă și de a-și risca viața poate fi uimitoare. George Orwell, un scriitor britanic care și-a petrecut treizeci de ani trăgând în fasciști din primele linii ale războiului civil din Spania, a descris mai târziu că a cunoscut „acel sentiment pernicios, atât de greu de ratat, că războiul este, până la urmă, glorios”.

Războiul civil spaniol, din 1936-1939, la care au participat Orwell și alți cel puțin 32.000 de luptători străini, este printre puținele războaie în care luptătorii străini ar putea fi numiți în mod credibil protagoniști pe scară largă. Luptătorii străini au jucat un rol în ascensiunea și căderea așa-numitului Stat Islamic, în ultimul deceniu, deoarece jihadiștii și dușmanii lor au recrutat neaveniți, inadaptați și veterani din străinătate. Guvernele își fac deja griji că o bandă similară de oameni pun probleme, proveniți din întreaga lume, ar putea pleca în Ucraina. Dar țara este acum o cauză mondială celebră și poate recruta o clasă mai bună de războinici. Cei care doresc să lupte cu rușii trebuie să facă dovada experienței anterioare de luptă (deși regulile de pe teren par laxe) și să primească aprobarea de la atașatul de apărare al ambasadei ucrainene locale. Printre recruți deja se numără fiul unui parlamentar britanic, un renumit lunetist canadian și un fost ministru al apărării din Georgia.

Ucraina nu este lipsită de trupe: înainte de război, armata ei se lăuda cu 250.000 de soldați și o mobilizare a recruților, conform legii marțiale, obligă fiecare om să servească dacă este chemat. Dar se mai bazase și înainte pe recruți neconvenționali. Din 2014, când Rusia a anexat Crimeea și i-a susținut pe separatiștii din regiunea Donbas, batalioane neguvernamentale de voluntari, iar acum Apărarea Teritorială, au intervenit pentru a apăra Ucraina. Valoarea simbolică a prezenței străine în cadrul armatei este evidentă: cuvintele de solidaritate și armele din străinătate sunt bune pentru moralul soldaților. Iar a vedea străini înarmați, alături de ei, în luptă, prinde și mai bine.

Este prea devreme pentru a ști cu exactitate ce va face legiunea străină a Ucrainei sau cât de mult le pot da înapoi bariera lingvistică sau lipsa de cunoștințe locale. Mulți vor aduce abilități utile care altfel le-ar fi lipsit forțelor armate. GUR, serviciul de informații al Ucrainei, a înființat deja o unitate străină specială la Kiev. Dar dacă recruții continuă să curgă, ei au potențialul de a transforma conflictul într-un fel ciudat de război mondial, cu trupe rusești și occidentale care se împușcă unele pe altele fără o declarație de război din partea niciunui guvern. Acest lucru, precum și riscul ca extremiștii să se lupte, fac guvernele să se îngrijoreze. Multe le-au spus deja cetățenilor să părăsească Ucraina. Ministrul forțelor armate britanice a spus că, dacă soldații țării ar alege să lupte, guvernul riscă „să fie considerat, în mod greșit, de Rusia ca fiind un [actor] beligerant în acest sens”. Țări precum Australia au legi menite să împiedice cetățenii să se alăture Statului Islamic, dar care, de asemenea, le interzic să plece pentru a lupta pentru cauze mai bune.

Mai există un motiv de îngrijorare. Relatările despre soldații străini care sunt uciși sau capturați vor pune presiune politică asupra guvernelor de acasă pentru a interveni. Unii își fac griji că trupele se vor comporta ca o prelungire a miilor de trupe NATO staționate în regiunea baltică de la granița Rusiei. Acolo, o rețea de trupe străine descurajează Rusia să atace Estonia, Lituania sau Letonia, pentru că ar urma conflictul cu întregul Occident. Aici, o bandă de străini care devin combatanți formali într-un război în desfășurare riscă să-i împiedice pe membrii NATO într-un alt mod. Dar Ucraina nu este singurul combatant care caută străini pentru a o ajuta să lupte. Pe 11 martie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a spus că va primi voluntarii dornici să sprijine Rusia. Ministrul său apărării susține că în Orientul Mijlociu sunt 16.000 de combatanți gata să vină la luptă. >>

VIDEO – FOTO: Corespondent New York Times, ucis în atacul rusesc de la Irpin. Un alt jurnalist american, rănit

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here