Afganistan 2021-Saigon 1975: autopsia dezastrului afgan. Care sunt greșelile fatale comise de Biden

Foto. Twitter

Istoria are tendința de-a fi cinică. În sensul că rareori sunt reținute lucrurile bune, dar discrete, prin comparație cu eșecurile spectaculoase. Acesta pare a fi și cazul retragerii SUA din Afganistan, țară căzută complet, în ultimele douăzeci și patru de ore, pe mâinile hoardelor talibane, care vor să proclame un emirat islamic. Cei 20 de ani de democratizare americană în deșertul afgan vor fi de-acum bântuiți de „fotografia de absolvire”, mai puternică psihologic decât orice inventar cinstit al aspectelor de moștenire pozitivă: evacuarea diplomaților cu elicopterul, o scenă reprodusă aproape la milimetru după modelul rușinos al fugii din Saigon, în aprilie 1975.

Această pată de pe obrazul politicii externe a SUA are mai multă legătură cu Joe Biden decât cu predecesorii săi, chiar dacă și Obama, și Trump au contribuit la inepțiile periculoase din negocierile cu talibanii, sunt de părere unii experți. Față de Obama sau Trump, Biden este cel hârșit în politica externă, ducând în spate 30 de ani de experiență. Însă accentul important nu este acesta, ci faptul că Joe Biden este cel care, sub președinția lui Barack Obama, a imprimat „pacificării” din Afganistan modelul de negocieri pe care îl vedem acum luând turnura unui coșmar teocratic.

Expertul în servicii de informații Robert Gates, care a servit ca secretar de apărare în vremea lui George W. Bush și Barack Obama, îl descrie în memoriile sale pe Joe Biden drept un „om integru”, însă „cred că a greșit în aproape toate problemele majore de politică externă și securitate națională din ultimele patru decenii”.

Vertdictul lui Gates îl bântuie acum pe Biden în chestiunea afgană. Iar ca deja faimoasa comparație cu fuga din Saigon să fie și mai dureroasă pentru imaginea Americii, înseși remarcile lui Biden vin să-l izbească acum ca un bumerang scăpat de sub control. Luna trecută, președintele SUA dădea asigurări că pericolul unui „moment Saigon” pentru diplomația americană este „zero”, adăugând că este „foarte  puțin probabil” ca talibanii să „dețină întreaga țară”.

Văzând că realitatea de pe teren îl contrazice, pe 14 august, Biden a încercat să-i transfere vina lui Donald Trump. „Când am ajuns în funcție, am moștenit un acord încheiat de predecesorul meu.” Totuși, liderul de la Casa Albă a insistat să-și transmită și opinia legată de subiect, pentru a-și apăra menținerea deciziei de retragere militară, insistând asupra faptului că amenințarea teroristă din Afganistan a fost eliminată cu ani în urmă. Asta în timp ce talibanii înhățau capitală de provincie după capitală de provincie, într-o șarjă de o ușurință aproape caricaturală.

Să vedem, însă, ce spun analiștii.

Kurt Volker: „Prețul retragerii poate fi și mai scump”

„Retragerea Americii din Afganistan provoacă implozia guvernului afgan, o catastrofă umanitară masivă și o pată permanentă asupra credibilității și onoarei Statelor Unite”, crede Kurt Volker, fost ambasador SUA la NATO și actual expert în probleme de siguranță națională.

Principalele comentarii ale expertului, formulate într-o analiză CEPA:

  • Toate aceste rezultate erau previzibile – și chiar prezise. Administrația SUA a luat decizia cu ochii larg deschiși. Calculul, după cum am auzit spunând mai mulți purtători de cuvânt ai administrației, a fost acela că nu mai este responsabilitatea Americii, iar afganii trebuie să lupte pentru propria lor țară.
  • La 1 decembrie 2009, președintele de atunci, Barack Obama, și-a anunțat intenția de a începe retragerea forțelor americane din Afganistan în termen de 18 luni. De mai multe ori pe tot parcursul președinției sale și, în special, în timpul campaniei sale de realegere din 2012, președintele Obama și-a repetat intenția de-a „pune capăt” războiului din Afganistan prin retragerea forțelor SUA. Până la sfârșitul președinției sale în 2017, el încă nu făcuse acest lucru.
  • La fel, fostul președinte Donald Trump și-a declarat în repetate rânduri hotărârea de-a retrage forțele SUA din Afganistan și a stabilit o varietate de termene pentru a face acest lucru. Dar, la fel ca predecesorul său, președintele Trump a lăsat forțele SUA la locul lor.
  • Frustrarea care a dus la retragerea americană este de înțeles. După 20 de ani, mii de vieți pierdute sau afectate iremediabil – inclusiv în rândul aliaților și partenerilor, precum și-al Statelor Unite – și peste un trilion de dolari cheltuiți, cât ar mai fi trebuit s-o lungim? Dacă nu ne retragem acum, când o vom mai face?
  • În ciuda frustrărilor legate de costuri, totuși, prețul retragerii poate fi și mai scump. Nu numai poporul afgan, ci și adversarii și aliații Americii învață anumite lucruri din această decizie.
  • Adversarii vor fi întăriți în încrederea lor că Statele Unite n-au voința necesară de-a câștiga. Este posibil ca America să aibă resursele, dar îi lipsește determinarea și rezistența pentru a obține un rezultat. Pentru a înfrânge America, vor concluziona ei, trebuie doar să ai răbdare.
  • Administrația Biden a definit China drept cea mai importantă amenințare strategică pentru Statele Unite. Dacă o gașcă de extremiști islamiști poate învinge Statele Unite, China nu va avea nicio îndoială că, cu timpul, resursele și buna organizare, va prevala în lupta din vecinătate cu Statele Unite. Rusia nu va lua în serios nicio amenințare americană în decizia ei de-a împinge agresiunea și absorbția teritoriului aparținând vecinilor săi. ISIS și Al-Qaeda vor folosi victoria talibanilor pentru a reînnoi chemarea la jihad împotriva Statelor Unite.

David Loyn, despre lorzii războiului

Dezastrul din Afganistan a fost posibil însă și din pricina unui flagel adânc în rădăcinat în rândul milițiilor locale, care aveau să fie transformate peste ani, în mare parte, în actuala forță militară a guvernului. Și anume: corupția. Corupția galopantă a lorzilor războiului, cei care trăgeau sforile milițiilor. În plus, generația actuală de talibani are vagi legături cu talibanii din anii 1990, cei care se războiseră cu URSS. Toate aceste nuanțe le pune cap la cap, într-un material din The Spectator, David Loyn, specialist în studii de război al King’s College.

  • Când Joe Biden a ordonat retragerea trupelor americane din Afganistan, a putut spune că va lăsa în urmă o formidabilă armată afgană cu 300.000 de soldați, o poliție paramilitară și circa 30.000 de forțe speciale. Adică, pe hârtie, mai mult decât suficient pentru a apăra țara împotriva unei insurgențe, dacă țara este motivată. Cele mai bune dintre aceste trupe sunt la fel de bune ca oricare altele din regiune. Dar au fost împrăștiate în mii de puncte de control din toată țara, slab hrănite, rareori plătite și cu combustibil și muniție vândute înainte să ajungă la ei. Multe dintre unități erau compuse din „soldați fantomă”, trupe a căror plată era încasată de ofițerii superiori. (NY TIMES a relatat pe larg AICI despre această problemă – n.r.)
  • George W. Bush a făcut o mare greșeală în a credita planurile lui Donald Rumsfeld de-a face din milițiile afgane principala forță pe teren pentru a-i învinge pe talibani și Al-Qaeda. Sprijinul internațional urma să fie compus doar din puterea aeriană și de-o „amprentă ușoară” a forțelor speciale. Dar milițiile afgane pe care le-a stropit cu milioane de dolari erau conduse chiar de către stăpânii războiului, al căror banditism și violență la mijlocul anilor 1990 au dus la ascensiunea talibanilor, în primul rând ca reacție la acea criminalitate. După 2001, lorzii războiului și-au folosit noua respectabilitate finanțată de SUA pentru a se îndrepta spre poziții de putere în zona post-talibană, care a devenit un motor constant al corupției.
  • Președintele afgan Ashraf Ghani a încercat să închege națiunea cu un discurs în parlament și vizite în orașele mari amenințate de talibani și i-a încurajat pe stăpânii războiului să lupte alături de forțele guvernamentale. Dar, deși lorzii războiului au fost un impediment pentru un guvern bun timp de 20 de ani, atunci când au fost testați, s-au dovedit că și-au pierdut capacitatea de-a purta un război. Slăbiciunea lor a fost afișată atunci când luptătorii talibani l-au batjocorit pe lordul Abdul Rashid Dostum, defilând în uniforma sa de mareșal după ce i-au capturat sediul în nord.
  • După douăzeci de ani, America a cheltuit echivalentul Planului Marshall (în banii de astăzi). Și, deși nu au construit exact o nouă Germanie, s-au înregistrat progrese semnificative. Războiul nu a fost purtat degeaba și ajutorul nu a fost în van. A răsărit un nou Afganistan, cu încredere în sine. Atitudinile sociale s-au schimbat și nu doar în marile orașe. Femeile din toată țara se așteptau la o viață diferită de cea decretată de misoginismul taliban.
  • Forțele de securitate afgane nu i-au putut opri pe talibani. Dar aceste noi așteptări din Afganistan vor face dificilă impunerea voinței talibane asupra țării – cu excepția utilizării violenței constante. Nu vor guverna cu suport popular și există dubii că pot conduce o administrație.
  • Talibanii care răpesc femeile tinere, folosindu-le ca sclave sexuale, o copie a Statului Islamic, sunt diferiți de talibanii anilor ’90. Poate fi dificil de crezut, dar pe-atunci talibanii au venit ca o ușurare pentru multe părți ale Afganistanului, din cauza violenței și-a criminalității lorzilor războiului. Una dintre primele decizii populare ale talibanilor, în 1994, a fost eliminarea punctelor de control care extorcau bani de la camionagii de-a lungul autostrăzii Kandaharului. Aceste puncte de control sunt acum la locul lor și conduse de talibani, arătând poporului afgan ce reprezintă acum grupul – un cartel criminal mult mai legat de comerțul ilegal cu droguri, cherestea și pietre prețioase decât fusese în guvernoratul precedent.

Frederik W. Kagan: „Istoria îl va înregistra pe Biden ca fiind răspunzător de eșec”

Analistul Frederik W. Kagan, de la American Enterprise Institute, explică un pattern sezonier de care Joe Biden n-a ținut cont în pregătirea retragerii militare, fapt care a declanșat haosul actual.

  • Preluarea dezastruoasă a talibanilor nu era inevitabilă. Președintele Biden a spus că are mâinile legate în chestiunea retragerii, având în vedere groaznicul acord de pace negociat între administrația Trump și talibani. Dar exista însă o modalitate de-a retrage trupele americane, oferind totodată partenerilor noștri afgani o șansă mai bună de-a fructifica câștigurile obținute în două decenii.
  • Domnul Biden a ales să nu facă asta. Modul în care a anunțat retragerea și eventuala plecare a trupelor americane – la începutul sezonului de luptă, pe-o cronologie rapidă și fără o coordonare adecvată cu guvernul afgan – ne-a adus parțial în situația actuală.
  • Oamenii rezonabili nu pot fi de acord cu păstrarea forțelor militare americane în Afganistan la infinit, chiar și într-un număr foarte mic.
  • Domnul Biden crede că cheltuirea în continuare a resurselor SUA în Afganistan este „o rețetă pentru a fi acolo la nesfârșit”. Subliniază, pe bună dreptate, că președintele Trump i-a lăsat puține opțiuni, încheind un acord teribil cu talibanii. Acesta este un argument minunat, dar nu explică nici graba, nici consecințele pe care le observăm acum: talibanii care împing forțele de securitate și guvernul afgan în pragul colapsului și determină Pentagonul să pregătească evacuarea ambasadei SUA.
  • O retragere responsabilă avea nevoie de mai mult timp și de-o pregătire mai bună. Istoria îl va înregistra pe domnul Biden, un presupus stăpân al politicii externe americane, ca fiind răspunzător de eșecul unei misiuni extrem de dificile.
  • După cum știu bine planificatorii militari americani, războiul afgan are un model sezonier. Conducerea talibanilor se retrage la baze, în mare parte în Pakistan, în fiecare iarnă și apoi lansează campania de luptă a grupului în primăvară, accelerând vara, după recoltarea macului. Cel puțin, Statele Unite ar fi trebuit să continue să sprijine afganii în această perioadă pentru a-i ajuta să țină piept ultimei ofensive a talibanilor și să câștige timp pentru a planifica un viitor lipsit de asistența militară americană.
  • Diplomații americani ar fi putut folosi acest timp pentru a negocia accesul la baze regionale din care să continue operațiunile de combatere a terorismului. În același timp, armata americană ar fi trebuit să se pregătească de situații neprevăzute în cazul în care aceste negocieri ar fi eșuat. Și chiar și de varianta unei bătălii din ce în ce mai sumbre cu talibanii (Un raport al inspectorului general special pentru Reconstrucția Afganistanului spunea că talibanii au lansat cea mai recentă ofensivă după ce forțele SUA și-ale coaliției au început oficial să se retragă în mai.)

Între timp…

Forţele americane au tras focuri de armă în aer luni pe aeroportul din Kabul, unde numeroşi afgani au invadat pista, încercând să fugă din ţara lor după ce talibanii au preluat puterea.

„Mulţimea a scăpat de sub control”, a declarat un oficial american prin telefon pentru Reuters. „Tirul a avut ca scop doar să calmeze haosul”, a adăugat el.

Sute de afgani au blocat aeroportul încercând să iasă din ţară după ce insurgenţii talibani au intrat duminică în capitală. Trupele americane se află la comanda aeroportului, ajutând la evacuarea personalului ambasadei SUA şi a altor civili.

Evacuarea diplomaţilor şi a altor cetăţeni străini a fost organizată într-un ritm frenetic în weekend la Kabul, conform AFP.

Cetăţenilor afgani şi străini care doresc să părăsească Afganistanul ”trebuie să li se permită să facă acest lucru”, au afirmat SUA şi alte 65 de ţări într-o declaraţie comună, avertizându-i pe talibani să dea dovadă de ”responsabilitate” în această privinţă.

Uniunea Europeană subliniase anterior că sosirea talibanilor la Kabul ”a făcut şi mai urgentă protejarea” de eventuale represalii a personalului său afgan, pe care încearcă să îl menţină în siguranţă.

Armata americană a „securizat” luni aeroportul din Kabul, unde personalul ambasadei sale a fost regrupat în aşteptarea evacuării, a anunţat Departamentul de Stat.

Germania, Franţa şi Olanda se numără printre ţările care au mutat, de asemenea, personalul diplomatic de la ambasadele lor din Kabul la aeroport înainte de o evacuare.

Şi alte ţări NATO, printre care Marea Britanie, Italia, Danemarca şi Spania, precum şi Suedia, au anunţat evacuarea personalului lor diplomatic.

Duminică, Ministerul francez de Externe a anunţat că Parisul a trimis întăriri militare în Emiratele Arabe Unite pentru a ajuta la evacuarea cetăţenilor francezi din Kabul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here