Premierul olandez Mark Rutte a declarat marţi că este „prudent optimist” că va depăşi opoziţia Ungariei în ceea ce priveşte candidatura sa la şefia NATO, după ce a discutat cu premierul Viktor Orban. Însă el a avut dificultăţi în a-l convinge pe Orban şi încă se confruntă cu concurenţa singurului candidat, preşedintele Klaus Iohannis, notează AFP, citată de Agerpres.ro.
„Sunt prudent optimist în ceea ce priveşte Ungaria”, a declarat Rutte jurnaliştilor după ce s-a întâlnit cu Orban în marja summitului informal al UE de la Bruxelles.
După ce a obţinut sprijinul puterilor cheie, Rutte este favoritul clar pentru a prelua şefia alianţei atunci când mandatul actualului secretar general, Jens Stoltenberg, se va încheia, în octombrie anul acesta.
Orban a declarat în această lună că ar putea renunţa la obiecţiile sale, dacă Rutte îşi va cere scuze pentru comentariile anterioare în care a criticat guvernul de dreapta de la Budapesta şi dacă va permite Ungariei să rămână în afara planurilor NATO de creştere a ajutorului pentru Ucraina.
Orban „nu a cerut să-i fie prezentate scuze, iar eu am spus în legătură cu ceea ce am declarat în urmă cu câţiva ani că, în mod evident, am luat act de ceea ce s-a întâmplat în Ungaria în ceea ce priveşte reacţiile societăţii”, a precizat Mark Rutte. „Am lăsat lucrurile aşa, am luat notă şi am privit foarte mult în perspectivă, iar el nu a cerut să-i fie prezentate scuze”, a precizat Rutte, adăugând că îi va scrie acum o scrisoare lui Orban în care va rezuma discuţia lor.
La rândul său, Viktor Orban a declarat că Rutte ar putea obţine sprijinul său dacă va accepta să respecte un acord pe care Stoltenberg l-a încheiat la Budapesta săptămâna trecută pentru a acorda Ungariei o derogare de la planurile NATO de ajutorare a Ucrainei. „Dacă este dispus să-l susţină, putem să mergem pe această cale”, a spus Orban. „Este vorba despre viitor, nu despre trecut”, a adăugat premierul Ungariei.
Principalele puteri NATO, în frunte cu Statele Unite, fac presiuni pentru a obţine un acord privind un nou şef al alianţei până la summitul de luna viitoare de la Washington.
Rutte – care în prezent ocupă funcţia de prim-ministru interimar al Olandei – urmează să îşi părăsească poziţia în următoarele săptămâni, odată ce va fi instalat un nou guvern olandez.
Pentru desemnarea unui nou şef al NATO este nevoie de unanimitatea celor 32 de membri ai alianţei, iar Ungaria se număra printre puţinele ţări care au ridicat clar obiecţii în legătură cu o candidatură a lui Mark Rutte.
În aprilie, Turcia, una dintre ţările care aveau reticenţe faţă de candidatura premierului olandez, le-a spus aliaţilor că îl va susţine, în cele din urmă, pe Rutte.
Acum, doar România şi Slovacia nu au dat încă undă verde.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat în martie că va candida pentru funcţia de conducere a NATO, susţinând că statele est-europene au nevoie de o mai bună reprezentare în rolurile de conducere euroatlantice.
Ungaria şi Slovacia nu se mai opun numirii lui Mark Rutte ca secretar general al NATO
Ungaria nu se mai opune numirii lui Mark Rutte ca secretar general al NATO, afirmă marţi presa olandeză preluată de Reuters, potrivit Agerpres.ro.
Agenţia transmite că şi Slovacia îl susţine acum pe premierul Olandei, aflat la sfârşit de mandat, ca succesor al lui Jens Stoltenberg în cea mai înaltă funcţie politică din alianţă. Preşedintele slovac Peter Pellegrini s-a pronunţat în acest sens marţi.
Rutte s-a întâlnit cu omologul său ungar Viktor Orban luni, la reuniunea neoficială de la Bruxelles a liderilor din statele aliate.
Conform reţelelor de presă NOS şi RTL din Olanda, Orban nu i-a cerut din nou lui Rutte să prezinte scuze pentru opiniile din trecut despre Ungaria.
Gestul respectiv din partea olandezului era una din cele două condiţii puse de Budapesta pentru aprobarea lui ca succesor al lui Jens Stoltenberg în cea mai înaltă funcţie politică din NATO, începând din octombrie.
Cealaltă condiţie este ca Ungaria să nu fie obligată să finanţeze Ucraina pentru războiul de apărare împotriva Rusiei sau să trimită militari în conflictul respectiv.
Candidatura lui Rutte a fost susţinută de la început de SUA, Regatul Unit, Franţa şi Germania. Turcia s-a raliat acestei poziţii în aprilie.
Până acum, doar România nu şi-a dat acordul. Pentru desemnarea secretarului general este nevoie de unanimitatea celor 32 de state aliate.
Preşedintele român Klaus Iohannis a anunţat în martie că se înscrie în competiţia pentru funcţia de secretar general al NATO, argumentând că statele est-europene trebuie să fie mai bine reprezentate în conducerea instituţiilor euro-atlantice.
Charles Michel: Nu există încă un acord european pentru al doilea mandat al Ursulei von der Leyen
