AFP: Ţările membre ale Consiliului Europei se reunesc la Strasbourg pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina

Miniştrii de externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei se reunesc vineri dimineaţă la Strasbourg pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina după invazia rusă, relatează AFP, citată de Agerpres.ro.

Summitul are loc într-un moment în care Consiliul Europei marchează 75 de ani de existenţă, o aniversare ce va fi sărbătorită joi seara în cadrul unei ceremonii la Opera din Strasbourg.

Această organizaţie internaţională a fost creată la câţiva ani după cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1949, pentru a apăra democraţia, drepturile omului şi statul de drept în Europa. Ea reuneşte 46 de state şi 700 de milioane de cetăţeni.

Rusia a fost exclusă la scurt timp după invazia din Ucraina la 24 februarie 2022.

Pe agenda reuniunii de vineri se află măsurile Consiliului Europei în faţa agresiunii ruse şi continuarea deciziilor luate la summitul şefilor de stat şi de guvern de la Reykjavik de acum un an.

La acest summit, s-a decis crearea unui registru internaţional la Haga pentru a evalua daunele provocate Ucrainei de la invazie, pentru a pregăti factura care va fi prezentată într-o zi Moscovei.

„Ideea este de a înregistra plângerile referitoare la pierderea de vieţi omeneşti, răniri, tortură şi alte suferinţe fizice, inclusiv violenţă sexuală, strămutare forţată sau deportare, pierderea veniturilor, distrugerea caselor şi a firmelor, mediu”, a explicat Markiyan Kliuchkovskyi, director executiv al registrului, în ianuarie.

El a spus că se aşteaptă să primească până la zece milioane de plângeri împotriva Moscovei, reclamaţii care pot fi depuse prin intermediul aplicaţiei guvernamentale ucrainene Diia.

Consiliul Europei l-a însărcinat, de asemenea, pe secretarul său general, Marija Pejcinovic Buric, să lucreze la pregătirile pentru un „tribunal special” care să judece „crima de agresiune” a Rusiei împotriva Ucrainei.

Contururile acestei viitoare curţi sunt încă neclare, iar Buric, al cărei mandat se încheie în septembrie, va trebui să deschidă calea pentru chestiunea „statutului” curţii, precum şi pentru un „posibil proiect de acord” privind, în special, „finanţarea sa”, conform unei decizii a Comitetului de Miniştri al Consiliului consultat de AFP la începutul lunii mai.

La rândul său, Curtea Penală Internaţională (CPI), care nu poate judeca Rusia pentru crimă de agresiune, a emis mandate de arestare pentru doi înalţi oficiali militari ruşi la începutul lunii martie.

Cu un an înainte, în martie 2023, CPI emisese un mandat de arestare împotriva preşedintelui Vladimir Putin pentru „deportarea ilegală” a copiilor ucraineni.

Vineri, miniştrii de externe urmează să adopte, de asemenea, o convenţie-cadru privind inteligenţa artificială. Scopul este de a se asigura că sistemele de AI respectă drepturile omului, democraţia şi statul de drept.

La finalul reuniunii, Liechtenstein va preda preşedinţia Comitetului de Miniştri Lituaniei, iar prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte va prezenta priorităţile preşedinţiei ţării sale.

O conferinţă de presă este programată pentru vineri, la ora 13:00, cu ministrul afacerilor externe din Liechtenstein, prim-ministrul Lituaniei şi secretarul general al Consiliului Europei.

„Au succes tactic, au echipament, oameni, obuze”. Cum o mică fisură a deschis o cale de atac pentru ruși pe frontul din Ucraina

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here