Moldovenii votează duminică în alegeri prezidenţiale-cheie, sub privirea atentă a Moscovei, care doreşte să-l vadă reales pe şeful statului în exerciţiu Igor Dodon împotriva candidaţilor proeuropeni, pe fondul unor îngrijorări legate de contestările din fostul spaţiu sovietic, relatează AFP, preluată de News.ro.
Republica Moldova, o fostă republică sovietică cu 3,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, a fost zguduită în ultimii ani de crize politice repetate şi de o uriaşă fraudă bancară de un miliard de dolari, reprezentând 15% din Produsul Intern Brut (PIB) moldovean.
Forţele favorabile unei apropieri de Rusia şi susţinătorii unei integrări în Uniunea Europeană (UE) au alternat la putere, însă fără să se bucure de o majoritate clară.
Aflat la preşedinţie din 2016, Igor Dodon, în vârstă de 45 de ani, promite ”continuarea cooperării benefice cu Rusia” şi învăţarea obligatorie a limbei ruse la şcoală, într-o ţară majoritar românofonă.
Omologul său rus Vladimir Putin l-a susţinut în mod deschis, salutând ”eforturile desfăşurate” de Dodon în vederea unor relaţii mai bune cu Moscova.
Principala sa contracandidată, Maia Sandu, în vârstă de 48 de ani, candidata opoziţiei de centru-dreapta, a fost o scurtă perioadă de timp premier în 2019.
Ea promite o apopiere a Republicii Moldova de UE şi crearea de locuri de muncă, pentru a pune capăt exodului masiv al populaţiei în străinătate.
În total, opt candidaţi participă la scrutin, iar un tur doi pare probabil la 15 noiembrie.
Bătălia Rusia-UE
”Aceste alegeri au valoarea unui referendum al mandatului domnului Dodon”, apreciază Valeriu Paşa de la grupul de reflecţie WatchDog Moldova.
În opinia sa, moldovenii au de ales între o ”integrare europeană mai puternică – un domeniu în care Republica Moldova înregistrează numeroase întârzieri” şi menţinerea regimului actual, ”total subordnat Kremlinului”.
Ion Enache, în vârstă de 62 de ani, declară pentru AFP, la Chişinău, că se opune preşedintelui Dodon şi consideră că acesta nu va putea ”să pună capăt sărăciei”.
Ekaterina Radeţkaia, în vârstă de 69 de ani, apreciază că şeful statului este ”un om bun” care are nevoie de mai mult timp pentru a-şi aplica programul.
Considerată una dintre cele mai sărace ţări din Europa, Republica Moldova este cunoscută prin industria sa viticolă şi un conflict îngheţat cu separatişti proruşi în Transnistria, care s-a despărţit de ţară printr-un război-fuger de secesiune în 1992. Moscova a staţionat trupe în regiunea separatistă.
În 2014, Chişinăul a semnat un Acord de Asociere cu UE, provocând furia Rusiei. Kremlinul a impus, în schimb, un embargo exporturilor produselor agricole moloveneşti, o lovitură dură la adresa economiei locale.
Şase ani mai târziu, în pofida unei ridicări treptate a sancţiunilor, UE a detronat Rusia ca prim partener comercial al Republicii Moldova.
În ultimii ani, scandaluri mari de corupţie în cadrul elitelor moldoveneşti au pus însă în pericol ajutorul financiar vital acordat de Occident.
”Vrem condiţii mai bune de trai, şcoli pentru copii şi mai ales pace. Nu mai vrem certuri între politicieni”, declară Marin Ioan, un pensionar de la Soroca (nord).
Înainte de scrutin, experţi au evocat posibilitatea unui ”scenariu” belarus, unde realegerea contestată, în august, a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, susţinut de Moscova, a aprins o contestare istorică.
În contextul în care o criză politică agită de asemenea fosta republică sovietică Kîrgîzstan, directorul serviciilor de informaţii externe ruse (SVR) Serghei Narîşkin a acuzat săptămâna trecută Washingtonul de urzirea ”unui scenariu revoluţionar” înaintea alegerilor din Republica Moldova.
La rândul său, Delegaţia UE la Chişinău a îndemnat la alegeri ”transparente” şi ca autorităţile ”să evite practici contrare normelor internaţionale, precum cumpărarea voturilor”.
Aproximativ 2.200 de observatori – inclusiv aproximativ 30 trimişi de OSCE în cadrul unei ”misiuni limitate” din cauza pandemiei covid-19 – aufost trimişi în toată ţara.
Restricţii implementate de diverse ţări în lupta împotriva răspândirii noului coronavirus riscă, de altfel, să împiedice să voteze o mare parte dintre cei aproximativ un milion de moldoveni care muncesc în străinătate.
Secţiile de votare au fost deschise la ora locală 7.00 (şi ora României) şi urmează să fie închise la ora locală 21.00.
Primele rezultate urmewză să fie cunoscute în noaptea de duminică spre luni.
