- O analiză The Economist
<< Apă minerală și trandafiri. Coniac și căpșuni. Cireșe și vin. Chiar și peștele. Până când Armenia și-a desfășurat alegerile generale, pe 7 iunie, Rusia interzisese importurile unei game largi de produse armenești. Kremlinul a lansat amenințări voalate la adresa prim-ministrului pro-occidental, Nikol Pașinian, și a răspândit dezinformări pe rețelele sociale. Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a comparat orientarea lui Pașinian către Uniunea Europeană cu „calea periculoasă” urmată de Leon Troțki (care s-a rupt de Stalin și a fost asasinat de un agent sovietic, pentru acest lucru). Mesajul transmis Armeniei, odinioară unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei, era clar: gândiți-vă de două ori înainte să-l realegeți.
În cele din urmă, însă, campania de presiune a Kremlinului s-a întors împotriva sa. Partidul lui Pașinian, Contractul Civil, a obținut aproape 50% din voturi, asigurându-și majoritatea în Adunarea Națională. Fost jurnalist devenit lider al protestelor, Pașinian a ajuns la putere în urmă cu opt ani, în urma unei revolte pașnice împotriva vechii elite armene susținute de Kremlin. El a urmărit apropierea de Statele Unite, Uniunea Europeană și Turcia, un adversar istoric. După pierderea războiului de lungă durată cu Azerbaidjan în 2023, a lucrat și la un acord de pace. „Poporul armean a votat pentru prosperitate regională și cooperare”, a declarat Pașinian.
Liderii occidentali au salutat rezultatul. Președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a declarat că victoria lui Pașinian demonstrează că „spiritul Revoluției de Catifea pe care ați condus-o în 2018 este viu și puternic”. Uniunea Europeană a ajutat Armenia să reziste șantajului economic al Rusiei, găsind cumpărători pentru produsele armenești pe care Rusia le interzisese. În 4 iunie, UE a anunțat un pachet de asistență financiară modest ca valoare, dar important din punct de vedere simbolic, în valoare de 50 de milioane de euro (58 de milioane de dolari). De asemenea, a promis că vor urma și alte măsuri de sprijin.
La scurt timp după închiderea urnelor, Samvel Karapetian, al cărui partid pro-rus, Armenia Puternică, a obținut 23% din voturi, a contestat rezultatul. Vorbind din conacul său situat pe un deal, unde se află în arest la domiciliu pentru că ar fi cerut răsturnarea guvernului (acuzație pe care o neagă), oligarhul ruso-armean a acuzat autoritățile că au intervenit în procesul electoral.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a sugerat și el (aparent fără urmă de ironie) că ar fi existat „nereguli” în timpul votului. Astfel de acuzații au însă puțină credibilitate. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, organizație interguvernamentală de monitorizare și cooperare, a apreciat că alegerile au fost „transparente și eficiente”.
Adevărul este că opoziția a pierdut din cauza propriului mesaj. În timp ce Pașinian a promis pace și dezvoltare economică, Karapetian a oferit o versiune reîncălzită a naționalismului și o revenire la parteneriatul cu Rusia, despre care majoritatea armenilor consideră că i-a dezamăgit. O propunere insuficient elaborată privind înființarea unui „Minister al Sexului”, menită să combată scăderea natalității și să garanteze că „nu va exista nicio femeie nesatisfăcută”, lansată de fiul lui Karapetian într-un podcast, a evidențiat superficialitatea programului intern al partidului Armenia Puternică. La rândul său, Robert Kocearian, fost președinte și lider al celui de-al doilea mare partid de opoziție, a readus în atenție amintiri neplăcute legate de violența și oligarhia care au caracterizat trecutul autoritar al Armeniei.
Victoria lui Pașinian îi va liniști pe vecinii Armeniei, Turcia și Azerbaidjan, că orientarea de politică externă a țării nu este pe cale să se inverseze. Normalizarea relațiilor cu Turcia, care și-a închis granița cu Armenia în 1993 în semn de solidaritate cu aliatul său, Azerbaidjan, este un posibil câștig. Armenia și Turcia au convenit deja să reconstruiască un pod istoric de la graniță și lucrează la restaurarea unei vechi rute feroviare între cele două țări. Finalizarea „Trump Route for International Peace and Prosperity”, un coridor comercial susținut de Statele Unite, pare acum mai probabilă. Acesta ar lega Azerbaidjanul de exclava sa Nahicevan prin sudul Armeniei.
În ciuda victoriei lui Pașinian, printre unii dintre susținătorii săi atmosfera este una dulce-amăruie. Partidul Contractul Civil nu a obținut majoritatea de două treimi care i-ar fi permis organizarea unui referendum pentru modificarea constituției. Partidul dorește acest lucru pentru a reforma sistemul judiciar. Însă acest aspect este important și pentru procesul de pace. Azerbaidjanul dorește ca Armenia să elimine din constituție o referire la Nagorno-Karabah, teritoriul pentru care cele două țări au purtat cândva război, înainte de semnarea unui tratat de pace.
„Acum întrebarea este dacă Azerbaidjanul va fi pregătit să meargă mai departe cu semnarea și ratificarea fără alte modificări în Constituția Armeniei sau dacă va continua să insiste asupra acestei chestiuni”, spune Zaur Shiriyev, un think-tank. Turcia a insistat că Armenia și Azerbaidjanul trebuie să semneze un tratat de pace înainte ca ea să își deschidă granița.
Rusia ar putea, de asemenea, să creeze probleme. Karapetian a obținut rezultate mai bune decât sugerau sondajele de opinie. Acest lucru „ar putea face ca unii să creadă că diversele măsuri adoptate de Rusia în timpul campaniei au avut un efect”, spune Laurence Broers, un think-tank din Londra, și i-ar putea descuraja pe unii armeni să mai sprijine Contractul Civil în viitor. Un risc este ca președintele Rusiei, Vladimir Putin, să renunțe la un acord de export de gaze fără taxe vamale pentru a-l pedepsi pe Pașinian. „Cred că acesta este începutul unei crize nou intensificate între Rusia și Armenia”, spune Arsen Kharatyan, un outlet de știri armeano-georgian.
Totuși, în ansamblu, victoria Contractului Civil confirmă eforturile Armeniei de a-și urma propriul drum. Încercările Rusiei de a readuce țara în orbita sa au fost testate și au eșuat. În aprilie, alegătorii din Ungaria l-au înlăturat pe Viktor Orbán, cel mai apropiat aliat al Kremlinului din UE. Acum, și aliații săi au fost din nou învinși la urne. În discursul său de victorie, Pașinian a promis să ducă mai departe promisiunile Revoluției de Catifea, insistând ca „sistemul criminal-oligarhic să fie complet eradicat”. Vladimir Putin va dori eșecul său. Dar mulți alții îl vor susține. >>
Premierul Pașinian își declară victoria. Semne de consolidare a orientării pro-Vest a Armeniei
