Teama de invazie subminează mișcarea anticolonială, notează The Economist.
<< Spionii americani se laudă cu instrumente formidabile de culegere a informațiilor. Într-o zi obișnuită, ei pot intercepta convorbirile telefonice ale suspecților de terorism sau pot urmări trupele rusești din Ucraina. În prezent, însă, agenții secreți își îndreaptă atenția spre o țintă mult mai apropiată de casă: Groenlanda. Potrivit unui articol recent din Wall Street Journal, administrația Trump a ordonat agențiilor de informații, inclusiv CIA și Agenției Naționale de Securitate (NSA), să intensifice supravegherea mișcării pentru independența Groenlandei și să identifice localnici favorabili intereselor americane asupra insulei arctice.
Aceasta este cea mai recentă evoluție a dorinței exprimate de președintele Donald Trump de a cumpăra sau cuceri acest teritoriu autonom cu o populație de 56.000 de locuitori, care face parte din regatul Danemarcei. O vizită din martie a vicepreședintelui J.D. Vance, în cadrul căreia acesta a afirmat că Danemarca „nu a făcut o treabă bună pentru poporul din Groenlanda”, a ridicat deja miza. Însă acuzațiile de spionaj au stârnit un val de indignare atât în rândul groenlandezilor, cât și al danezilor. „Spionajul îndreptat împotriva unui aliat și partener este complet inacceptabil”, a tunat Jens-Frederik Nielsen, prim-ministrul Groenlandei. Guvernul danez l-a convocat de urgență pe ambasadorul american pentru a da explicații. Parlamentarii iau în considerare închiderea consulatului american din orașul Nuuk, capitala Groenlandei.
Interesul inițial al lui Trump pentru Groenlanda și frenezia mediatică ce a urmat au contribuit la reaprinderea dezbaterii privind independența Groenlandei. Însă acțiunile sale continue par acum să aibă efectul opus: Groenlanda și Danemarca își strâng rândurile. Alegerile pentru parlamentul Groenlandei, format din 31 de membri, desfășurate în martie, au fost câștigate de opoziția formată din Democrați, partid favorabil unor legături mai strânse cu Danemarca și unei tranziții mai lente către independență. Noua coaliție de guvernare a declarat că va „păși cu grijă” în privința independenței (în traducere: nu prea curând).
Relațiile dintre Groenlanda și Danemarca devin vizibil mai calde. În cadrul unei vizite la Copenhaga, la sfârșitul lunii aprilie, Jens-Frederik Nielsen a convenit împreună cu Mette Frederiksen, prim-ministra Danemarcei, să acționeze împreună în fața amenințărilor americane „lipsite de respect”. Nielsen s-a întors în Groenlanda alături de regele Danemarcei, Frederik al X-lea, într-o vizită menită să proiecteze solidaritate. Îmbrăcat într-o haină groasă pe care erau cusute steagurile Danemarcei și Groenlandei, regele s-a întâlnit cu sute de localnici la un ceai și cafea în centrul cultural din Nuuk. Guvernul danez a fost de acord să își sporească, fie și modest, cheltuielile pentru apărare în Arctica. Pipaluk Lynge, președinta comisiei pentru afaceri externe din parlamentul Groenlandei, a salutat cooperarea cu Danemarca pentru a contracara amenințările americane: „Nu putem trece prin asta fără ei.”
Susținătorii independenței simt că au pierdut avântul. Kuno Fencker, un deputat radical, deplânge entuziasmul în scădere. „Groenlandezii au devenit foarte speriați de o invazie americană”, oftează el, dând vina pe presa daneză și internațională pentru că ar fi alimentat paranoia. Politica insulei, de obicei liniștită, a devenit și ea mai otrăvită. Fencker, care a participat la ceremonia de învestire a lui Trump în ianuarie, a intentat un proces pentru defăimare împotriva lui Aaja Chemnitz, o colegă groenlandeză din parlamentul danez, după ce aceasta calificase deplasarea lui la Washington drept o amenințare la adresa interesului național.
Deocamdată, amenințările repetate ale lui Trump au estompat o parte din frustrările groenlandezilor legate de moștenirea dominației coloniale daneze. Însă rănile vechi sunt adânci. Un subiect deosebit de sensibil rămâne cazul celor 4.500 de fete și femei inuite cărora li s-au montat forțat sterilete de către medici danezi în anii 1960 și 1970. Mulți groenlandezi susțin că a fost vorba de o formă de genocid. Guvernul danez nu a emis încă scuze oficiale. Rezultatele unei anchete comune sunt așteptate în septembrie, iar acestea ar putea reaprinde sprijinul pentru independență. „Am pierdut o bătălie”, recunoaște Fencker. „Dar războiul nu s-a încheiat”. >>
O poveste despre două alegeri. S-au asociat cu Trump și au pierdut, deși fuseseră marii favoriți
