De la țările din Golf până în Turcia, dar și în Pakistan, țările vecine Iranului exprimă temeri că SUA ar putea deschide cutia Pandorei dacă ar ataca Iranul: riscurile ar fi multiple, de la un conflict în regiune până la valuri de migranți, notează vineri France Presse într-o analiză pe această temă, transmite Agerpres.ro.
Teama de o ripostă iraniană
Principala temere a țărilor aliate Washingtonului în Golf este cea a unei riposte iraniene. Chiar dacă se presupune că beneficiază de protecția americană, acestea s-ar trezi în prima linie. Aceste țări, împreună cu Omanul, au fost cele care au pledat pe lângă administrația președintelui american Donald Trump să amâne atacurile, a declarat o sursă saudită pentru AFP. Iranul, chiar dacă a fost slăbit în timpul războiului de 12 zile din iunie 2025, rămâne o putere capabilă să le lovească.
Țările din Golf ‘se știu vulnerabile, întrucât iranienii au suficiente rachete cu rază medie de acțiune care le-ar permite să lovească punctele vitale ale acestor țări, de la uzine de desalinizare a apei de mare și huburi de hidrocarburi la centrale electrice’, afirmă Pierre Razoux, directorul de cercetări la Fundația mediteraneeană pentru studii strategice (FMES).
‘Iar fără aceste infrastructuri, țările respective caracterizate prin temperaturi ridicate și deșertice riscă să devină nelocuibile’, subliniază Razoux.
Criza petrolului
Aceste state petroliere ‘sunt preocupate de eventualele atacuri asupra infrastructurilor energetice și de un eventual blocaj al fluxurilor în zona strâmtorii Ormuz’, opinează Cinzia Bianco, cercetătoare în problemele Golfului pentru Europen Council on Foreign Relations (ECFR).
Or, aceste țări din Golf sunt angajate în agende politice costisitoare: schimbarea modelului economic, șantiere majore și tranziții energetice.
‘Totul ar fi mai complicat în cazul unei crize a petrolului. Gestionarea consecințelor de securitate ale unei schimbări de regim în Iran ar adăuga un alt nivel de complexitate’, explică Bianco.
În plus, adaugă Razoux, un astfel de scenariu riscă să determine China, un cumpărător important de petrol din Golf, să încerce să-și reducă legăturile cu regiunea. Aceasta ar fi o veste proastă pentru țările din Golf, care, la rândul lor, încearcă să-și reechilibreze dependența comercială de SUA.
Conflicte asimetrice
Destabilizarea Iranului riscă să reaprindă alte conflicte pe care Teheranul ar putea fi tentat să le reactiveze ca represalii, prin intermediul milițiilor houthi din Yemen sau al grupării șiite Hezbollah din Liban.
Slăbirea sa riscă în plus să dea frâu liber grupărilor ostile vecinilor săi, precum Turcia sau Pakistanul.
‘În timpul precedentelor mișcări de contestare, Turcia se temea că, dacă ar cădea regimul iranian, grupările kurde ar profita de situație pentru a crea probleme Turciei’, afirmă Gonul Tol de la Institutul Orientului Mijlociu. ‘Grupările legate de PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) ar deveni mai active’, considera ea.
Provocările sunt similare și pentru Islamabad, care a reiterat joi că ‘un Iran stabil și pașnic, fără tulburări interne, este în interesul Pakistanului’.
Loviturile americane ‘ar avea consecințe destabilizatoare pentru întreaga regiune, iar Pakistanul riscă să fie în special afectat’, a apreciat analista și fosta diplomată Maleeha Lodhi. ‘Orice spațiu neguvernat din apropierea frontierelor ar întări militanții din provincia instabilă Baluchistan și ar reprezenta o amenințare serioasă la adresa securității acesteia’, potrivit ei.
Valuri de migranți
Unele țări vecine manifestă temeri în legătură cu importante strămutări de populații sau de un aflux de refugiați, la fel ca Turcia în timpul războiului civil din Siria.
‘Șocul ar fi, fără îndoială, mult mai mare, având în vedere dimensiunea țării, populația sa și eterogenitatea’ Iranului, un gigant cu 92 de milioane de locuitori din comunități multiple, observă Sinan Ulgen de la Carnegie Europe.
‘Turcia, Azerbaidjanul și Armenia sunt deosebit de îngrijorate deoarece ar fi țări de destinație’, susține analistul rus Nikita Smaghin, cu sediul la Baku. Iar pentru ultimele două țări, de dimensiuni modeste, aceasta ‘le-ar putea amenința cu ușurință stabilitatea’, afirmă el.
