ANALIZĂ: Agricultura, una „dintre cele mai spectaculoase business-uri din România” în următorii ani

Foto: Unsplash

Agricultura românească este încă blocată în secolul trecut când vine vorba de automatizare şi marketingul produselor agricole, iar afacerile din agricultură şi alimentaţie ar putea ajunge la 20 miliarde de euro în următorii doi ani, arată o analiză Frames & Factory 4.0.

”Agricultura, piscicultura, creşterea animalelor şi prelucrarea hranei se anunţă a fi, în următorii ani, unul dintre cele mai spectaculoase business-uri din România. Potrivit unei analize Frames & Factory 4.0, pe fondul dezvoltării lanţurilor de producţie şi creşterii vânzărilor la nivel local şi internaţional, cele peste 160.000 de firme din acest sector ar putea depăşi borna de 100 de miliarde de lei cifră de afaceri, în următorii 2 ani. România are potenţialul de a hrăni mare parte din Europa. I s-a spus ‘grânarul’ Europei, ţara cu cele mai fertile terenuri şi cu o reţea de ape cum în nicio altă ţară de pe bătrânul continent nu găseşti. De la potenţialul fantastic la ratarea unei alte şanse, agricultura şi sectorul de producţie alimentară din România au reuşit o adevărată misiune imposibilă”, arată analiza.

Potrivit datelor Frames & Factory 4.0, sectorul a crescut semnificativ în ultimii ani, în ciuda concurenţei acerbe a produselor din import şi a lipsei de ”know-how” a zecilor de miniştri care s-au perindat pe la Ministerul Agriculturii. Altfel spus, agricultura, ca de altfel multe alte ramuri ale economiei, s-a adaptat din mers, s-a decuplat de la decizia politico-administrativă, iar performanţele s-au văzut mai ales în ultimii ani, spun analiştii.

Datele de la Ministerul Finanţelor, INS şi Registrul Comerţului arată că în 2019, înainte de criza COVID, cele 162.000 de firme care activează în aceste sectoare au raportat o cifră de afaceri istorică de 84,1 miliarde de lei şi un profit fără precedent, de aproape 7 miliarde de lei.

Pandemia şi seceta cruntă din 2020 au făcut ca business-ul să scadă anul trecut cu aproape 8 miliarde lei, la 76,2 miliarde de lei, iar profitabilitatea netă să coboare la 6,1 miliarde lei.

”În ciuda pandemiei, a secetei cumplite şi a bolilor care au decimat efectivele de animale, piaţa agricolă şi de alimentaţie din România s-a adaptat şi a reuşit să evite o aterizare forţată. În 2020, firmele de profil au raportat un rezultat similar cu cel din 2017, semn că managementul a funcţionat, iar focusul pe clientela locală a fost o carte câştigătoare”, arată analiza Frames & Factory 4.0.

Eforturile pentru rentabilizarea afacerilor s-au văzut şi în evoluţia pozitivă a datoriilor sectorului.
Acestea au coborât de la nivelul de 77 miliarde de lei, înregistrat în 2019, la 64,6 miliarde lei în 2020. Pierderile nete au coborât de asemenea, anul trecut, aproape de pragul de 2 miliarde de lei.

”Toţi indicatorii economico-financiari arată că 2020 a fost, în agricutura românescă şi în sectoarele de prelucrare, anul restructurării şi a rentabilizării. Într-un an extrem de dificil, grevat de restricţiile de circulaţie şi mai ales de cele de export, firmele din domeniu au reuşit o misiune aproape imposibilă, să îşi consolideze poziţiile şi să se pregătescă pentru anul revenirii – 2021”, a declarat Adrian Negrescu, managerul firmei de consultanţă Frames.

Restructurarea business-ului a afectat însă şi schemele de personal, numărul angajaţilor din sector coborând de la 232.738 în 2019 la 204.922 în 2020.

Efectele secetei cumplite din 2020 şi ale bolilor care au decimat efectivele de porci şi păsări i-au determinat pe investitorii din acest sector să caute soluţii, iar tehnologizare afacerilor a devenit realitate.

”Dacă în business-ul din oraşe cuvântul de ordine a fost munca de acasă, în afacerile din agricultură, piscicultură, creşterea animalelor şi alimentaţie tehnologizarea proceselor s-a aflat în prim plan. Indisponibilitatea forţei de muncă, schimbările climatice şi presiunea enormă pe preţ au determinat numeroase companii din aceste sectoare să conceapă planuri de investiţii în automatizarea şi digitalizarea proceselor”, afirmă Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.

Potrivit experţilor, de la cultivarea plantelor la creşterea animalelor şi prelucrarea produselor agricole şi animale, tehnologia şi-a făcut loc în toate lanţurile de producţie.

”Eficientizarea cultivării cu tractoare monitorizate prin GPS, monitorizarea creşterii plantelor prin satelit, eficientizarea consumurilor de resurse pentru creşterea animalelor, astfel de exemple sunt tot mai des întâlnite şi în România, un semn că investitorii privesc cu încredere spre viitor”, a  mai spus acesta.

Un exemplu relevant în materie este o fermă piscicolă aflată în preajma munţilor Rodnei, dezvoltată cu cele mai noi tehnologii la nivel mondial care a trecut de la lipsa totală a vizibilităţii asupra stării bazinelor de păstrăvi, de la activităţile manuale de hrănire şi aerare a apei, de la munca cu persoane necalificate, la un sistem digitalizat, integrat, de management pentru fermele piscicole, relevă analiza.

Toate cele 24 de bazine pe care le are ferma sunt monitorizate cu ajutorul unor senzori, iar datele sunt transmise către o aplicaţie în cloud. De pe telefonul mobil, angajaţii au acces la monitorizarea parametrilor esenţiali ai fiecărui bazin, hrănirea şi aerarea se fac automat pe baza unor algoritmi şi a unor echipamente specializate.

Cu acest sistem, administratorul poate controla de la distanţă anumiţi parametri ai automatizării, iar toate acestea duc la o creştere a productivităţii şi o reducere semnificativă a pierderilor.

Potrivit specialiştilor de la Frames & Factory 4.0, astfel de exemple crează perspectivele unei evoluţii semnificative în viitorul apropiat.

”Există toate premizele ca investitorii să ducă acest sector peste graniţa de 20 de miliarde de euro cifră de afaceri în următorii 2 ani”, afirmă analiştii.

Depăşirea pandemiei şi reluarea consumului, creşterea cererii de produse agricole şi animale din zona Chinei şi, nu în ultimul rând, creşterea preţurilor (inflaţia), va face ca target-ul de 100 de miliarde de lei cifră de afaceri în 2022 să nu fie deloc o ţintă intangibilă.

”Potenţialul acestui sector este semnificativ şi poate ajunge, în câţiva ani, unul dintre core-business-urile României. Cu o politică inteligentă de pregătire a angajaţilor pentru a suplini forţa de muncă necalificată şi o focusare tot mai puternică pe zona de tehnologie şi digitalizare, agricultura românească şi industria de prelucrare pot deveni vectori semnificativi de creştere economică”, a declarat Marius Hărătău.

Potrivit datelor statistice, deli suntem în top 5 la nivel european ca suprafaţa arabilă, după Franţa, Spania, Germania şi Polonia (7,2% din suprafaţa agricolă utilizată în spaţiul european este în România), valoarea adăugată brută a agriculturii e de numai 3,8% din PIB. Media europeană este de 4,6%.

”Să învăţăm din exemplul Isreaelului, o ţară fără resurse naturale care a adoptat cele mai noi tehnologii în materie de agricultură şi a devenit, în câţiva ani, un exportator de produse agricole. Să sperăm că viitorul va aduce bani şi pentru start-up-urile din zona agricolă, pentru dezvoltarea lanţurilor de depozitare, prelucrare şi vânzare a produselor vegetale şi animale din România”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Una dintre marile probleme ale sectorului, dincolo de lipsa finanţării, o reprezintă dimensiunea redusă a exploataţiilor agricole. Dacă la noi în ţară, o fermă are în medie 3,7 hectare, în Bulgaria este de 22 de hectare, iar în Cehia de 130 de hectare.

”În România, din păcate, fermele sunt în marea lor majoritate mici, fără putere financiară, mare parte dintre ele fiind ferme de subzistenţă. 158.000 dintre cele 162.098 de firme din sector se află în zona de microafaceri. O situaţie care reprezintă, în oglindă, situaţia din economie unde avem peste 90% dintre firme în zona IMM-urilor. Fără putere financiară, fără suprafeţe semnificative de producţie, să creşti economic reprezintă un target extrem de dificil”, arată analiza.

Potrivit datelor statistice, avem în România numai 526 de firme mari în sectorul agricol, creşterea animalelor şi alimentaţie.

În aceste condiţii, este de înţeles de ce nu avem decât 3,4% din producţia europeană de pui, 1,5% din cea de carne de porc şi 0,6% din producţia de carne de vită. Stăm ceva mai bine la cereale, unde producem aprox. 10% din producţia europeană, 4,2% la legume şi 5,8% la cartofi.

„Potenţialul este major şi, în perspectiva următorilor ani, cu ajutorul fondurilor europene, sperăm ca agricultura românească să ardă etapele şi să treacă rapid în zona digitală, în cea a automatizării. 2021 a adus veşti bune în acest domeniu, perspectivele sunt excelente, trebuie doar ca mediul de afaceri şi dedicenţii de la nivel guvernamental să conlucreze pentru a genera lanţurile de producţie şi export”, a declarat Negrescu.

Farming 4.0 este considerat la nivel internaţional echivalentul lui Factory 4.0 în industria viitorului. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Gent, utilajele agricole autonome, fără şofer, vor deveni realitate în orizontul următorilor 10-15 ani. Suprafeţele agricole vor fi cultivate şi recoltate de maşini robotizate coordonate prin satelit şi comunicaţii mobile cu ajutorul unor aplicaţii şi programe software cu AI (inteligenţă artificială).

Digitalizarea şi robotizarea vor include întregul lanţ de producţie, de la sămânţă la recoltare şi prelucrarea în scop alimentar.

Noile tehnologii se vor regăsi şi în fermele de animale, urmând ca personalul uman să fie prezent doar în zona de asistenţă tehnică. Întregul proces de creştere a porcilor, vacilor, păsărilor etc. se va desfăşura automatizat, prin intermediul unor roboţi specializaţi asistaţi de AI şi senzori.

Raportul Global Opportunity Report plasa, recent, conceptul Smart Digital Farming printre tehnologiile cu cel mai ridicat impact asupra societăţii viitorului.

Potrivit experţilor, doar prin digitalizare şi robotizare, agricultura viitorului va fi capabilă să hrănească 9,6 miliarde de oameni în 2050.

”Urmează o adevărată revoluţie economică în acest sector, similară cu apariţia primelor tractoare. În viitorii 10 ani, agricultura meteo-sensibilă va deveni istorie, software-urile specializate urmând să dezvolte scenarii de activitate adaptate condiţiilor meteo şi capabile să elimine riscul natural din zona de producţie”, a declarat Marius Hărătău.

Statisticile prezentate în analiza Frames & Factory 4.0 au fost realizate în baza datelor financiare oficiale declarate de cele 162.098 de companii care au coduri CAEN alocate sectoarelor de producţie agricolă, piscolă, creşterea animalelor şi prelucrarea produselor vegetale şi animale.

Statistica face referire la perioada 2010-2020, aşa cum reiese din datele financiare prezentate de companii în cadrul bilanţurilor prezentate la Ministerul Finanţelor Publice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here