Analiză: Cazul Caracal, o dovadă că este nevoie de o intervenție la nivelul UE

Traficul de persoane este prin definiție o crimă organizată transnațională și nu poate fi contracarat decât prin structuri mult mai integrate și supranaționale, se arată într-o analiză realizată de Elena Denisa Petrescu, coordonatorul IAPPS, și Yannis Karamitsios, co-fondatorul organizației Alliance 4 Europe.

Traficul de persoane este un fenomen complex, întreținut în special de „creșterea neclintită a cererii pe piața globală a serviciilor sexuale”, se arată în analiză publicată pe site-ul Euractiv. Mai mult ca niciodată, „este o problemă europeană”.

Cazul României indică „necesitatea de a acționa atât la nivel național, cât la nivelul UE” pentru a obține rezultate eficiente, scriu cei doi.

Analiza se concentrează pe cazul crimelor de la Caracal. „Acesta a dezvăluit un sistem de urgență perturbator și o serie de fapte de corupție în administrația publică”, scoțând la lumină amploarea rețelelor de trafic de persoane care operează „în și din teritoriile României”.

„Rețeua Țăndărei”

Autorii menționează, ca element de frescă la nivelul flagelului,  și „rețeaua Țăndărei”. Orașul din Ialomița a fost subiectul unei operațiuni de amploare a autorităților române, britanice și Interpol, care au destructurat o vastă rețea de trafic de persoane.

Peste 300 de vile au fost ridicate în localitatea Țăndărei cu bani proveniți de la sute de copii trimiși la cerșit sau furat pe străzile din Marea Britanie, fiind vorba despre minori exploatați de bande de țigani. Presa britanică scria la acea vreme că fiecare copil putea câștiga 100.000 de lire sterline în 12 luni, adică 24 de milioane de lire sterline pentru întreaga rețea, în timp ce actele lor erau folosite pentru a obține beneficii sociale din taxele plătite de contribuabilii britanici.

Între 16 și 25 septembrie 2019, Europol a coordonat o acțiune la scară largă în 23 de țări, care a vizat, printre altele, și traficul de persoane. Peste 124.000 de persoane au fost verificate, laolaltă cu 29.000 de autoturisme și 3.500 de locații suspectate că ar fi fost folosite în traficul de carne vie. În urma operațiunii au fost identificate 476 de victime, dintre care 16 minori, 41 de suspecți au fost arestați și 111 noi investigații au fost demarate.

„Toate aceste date redau doar suprafața unei probleme în cea mai mare parte ascunsă, iar acest lucru este în aceeași măsură și alarmant, și lipsit de speranță”, subliniază Elena Denisa Petrescu și Yannis Karamitsios.

Libertatea de circulație poate fi văzută „atât ca o binecuvântare, cât și ca un blestem”. „Fără îndoială, credem că frontierele deschise ale UE nu trebuie condamnate pentru acest fenomen al traficului de persoane: majoritatea victimelor traficate provin în prezent din afara Spațiului Schengen și traversează niște granițe foarte stricte. Trebuie menționată că România nu a fost încă admisă în spațiul Schengen”, notează autorii.

UE are nevoie de o „mai bună coordonare a agențiilor naționale de aplicare a legii, a bazelor de date comune, a cadrelor legale, a schemelor de instruire, a resurselor și a infrastructurii”.

Cifre:

• Principalele state membre UE de unde provin victimele traficului de persoane sunt România, Ungaria, Olanda, Polonia și Bulgaria, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
• 73% dintre victime sunt femei.