Armata chineză ar putea izola Taiwanul, i-ar putea paraliza economia şi ar putea face ca insula democratică să cedeze în faţa voinţei Partidului Comunist de la Beijing fără să tragă vreun foc de armă, avertizează un important think tank într-o analiză pentru CNN, preluată de News.ro.
Temerile că Partidul Comunist şi-ar putea îndeplini promisiunea de a prelua într-o zi controlul asupra Taiwanului, prin forţă dacă este necesar, au fost accentuate în ultimii ani de acţiunile tot mai belicoase ale liderului chinez Xi Jinping faţă de insula autoguvernată.
Refuzul Chinei de a condamna invazia Rusiei în Ucraina nu a făcut decât să sporească aceste temeri.
Într-un astfel de scenariu, analiştii şi strategii militari se concentrează de mult timp asupra a două opţiuni-cheie pe care le are la dispoziţie China – o invazie la scară largă sau o blocadă militară.
A TREIA CALE
Dar un think tank din Washington, Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS), avertizează că există şi o a treia cale, una care va fi mult mai greu de contracarat de către Statele Unite şi alte democraţii cu mentalitate similară: carantina.
Folosind tactici de „zonă gri” – acţiuni care se situează imediat sub nivelul celor care ar putea fi considerate acte de război – Paza de Coastă a Chinei, aşa-numita miliţie maritimă, şi diverse agenţii de poliţie şi de siguranţă maritimă ar putea iniţia o carantină totală sau parţială a Taiwanului, putând să blocheze accesul la porturile sale şi să împiedice ca aprovizionarea cu bunuri vitale, cum ar fi energia, să ajungă la cei 23 de milioane de locuitori ai insulei, se arată într-un raport recent publicat de CSIS.
Componentele navale, aeriene şi terestre ale Armatei Populare de Eliberare (APL), cea mai mare forţă militară din lume, ar putea juca doar roluri auxiliare şi de sprijin, scriu autorii Bonny Lin, Brian Hart, Matthew Funaiole, Samantha Lu şi Truly Tinsley.
„China a crescut semnificativ presiunea asupra Taiwanului în ultimii ani, alimentând temerile că tensiunile ar putea izbucni într-un conflict pur şi simplu. S-a acordat multă atenţie ameninţării unei invazii, dar Beijingul are şi alte opţiuni în afară de invazie pentru a constrânge, pedepsi sau anexa Taiwanul”, se arată în raport.
INTIMIDĂRILE CHINEI
La summitul de apărare Shangri-La Dialogue de la Singapore de la începutul acestei luni, ministrul chinez al apărării, amiralul Dong Jun, i-a avertizat pe cei care susţin orice demers pentru independenţa Taiwanului că „vor sfârşi prin a se autodistruge”.
„Vom lua măsuri hotărâte pentru a limita independenţa Taiwanului şi ne vom asigura că un astfel de complot nu va reuşi niciodată”, a declarat Dong, vorbind printr-un translator, în timp ce a criticat „forţele externe de interferenţă” pentru că vând arme şi au „contacte oficiale ilegale” cu Taiwanul.
Tacticile de escaladare a zonei gri ale Chinei au fost afişate în mod clar în această săptămână, când navele Gărzii de Coastă chineze s-au ciocnit cu ambarcaţiuni ale Marinei filipineze în Marea Chinei de Sud. Videoclipurile au arătat trupele Beijingului ameninţând filipinezii cu un topor şi alte arme albe, iar Manila a declarat că unul dintre soldaţii săi şi-a pierdut un deget într-o coliziune provocată de chinezi. Nivelul de violenţă a fost un pas important faţă de ciocnirile anterioare din apropierea Second Thomas Shoal, unde Filipine menţine un avanpost pe o navă de război eşuată în apele revendicate atât de Beijing, cât şi de Manila.
În mod similar, intimidarea militară şi economică a Beijingului faţă de Taiwan, o economie de piaţă liberă foarte dezvoltată, a devenit mult mai pronunţată sub conducerea lui Xi.
CARANTINĂ VERSUS BLOCADĂ
Partidul Comunist Chinez, aflat la putere, revendică insula ca fiind a sa, în ciuda faptului că nu a controlat-o niciodată, şi a promis să se „reunifice” cu ea, prin forţă dacă este necesar.
Dar raportul CSIS spune că Beijingul are opţiuni puternice care ar putea nu numai să ţină armata în afara luptei, ci ar putea chiar să pună democraţia insulară sau pe susţinătorii acesteia, precum Statele Unite, în rolul de iniţiatori ai unui conflict militar pentru a păstra autonomia Taiwanului.
Raportul notează că Paza de Coastă din China – la fel ca majoritatea gărzilor de coastă din întreaga lume – este considerată o agenţie de aplicare a legii. Acest lucru înseamnă că poate opri şi reglementa transportul maritim în jurul insulei în ceea ce se numeşte carantină, care diferă de o blocadă.
„O carantină (este) o operaţiune de aplicare a legii pentru a controla traficul maritim sau aerian într-o anumită zonă, în timp ce o blocadă este în primul rând de natură militară”, se arată în raport.
Dreptul internaţional consideră o blocadă un act de război, spun experţii.
„O carantină condusă de Paza de Coastă a Chinei nu este o declaraţie de război împotriva Taiwanului”, atrag atenţia experţii, şi ar pune SUA într-o poziţie dificilă, avertizează autorii analizei.
Washingtonul are obligaţia legală – în conformitate cu Legea privind relaţiile cu Taiwanul – de a oferi insulei mijloacele de a se apăra şi îi furnizează armament defensiv. Preşedintele american Joe Biden a mers mai departe decât cerinţa legală, afirmând în repetate rânduri că ar folosi trupe americane pentru a proteja Taiwanul, un avertisment care părea să se abată de la poziţia anterioară a Washingtonului de „ambiguitate strategică”.
Dar dacă navele sau avioanele militare americane ar interveni în ceea ce China spune că este o operaţiune de aplicare a legii, SUA ar putea fi considerate ca iniţiind ostilităţi militare.
DAVID ŞI GOLIAT
Raportul plasează arsenalul Gărzii de Coastă din China la 150 de nave oceanice şi 400 de nave mai mici, la fel ca în cazul Marinei militare, cea mai mare forţă din lume în ceea ce priveşte mărimea flotei. Beijingul are alte sute de nave în cadrul Agenţiei sale de siguranţă maritimă şi al miliţiei maritime, nave de pescuit integrate în serviciile militare şi de aplicare a legii din China.
Paza de coastă a Taiwanului, cu doar 10 nave oceanice şi aproximativ 160 de nave mai mici, nu are numărul necesar pentru a respinge un efort de carantină, se arată în raport.
Experţii CSIS notează că acţiunile de carantină întreprinse de Beijing ar putea fi extrem de limitate şi totuşi să aibă ca efect strangularea economică a Taiwanului. Puţini operatori ar dori să se confrunte cu posibilitatea de a le fi confiscate bunurile de către autorităţile chineze şi ar putea înceta în mod voluntar să deservească insula.
„Disponibilitatea demonstrată a Chinei de a percheziţiona şi confisca doar câteva nave comerciale ar putea avea un impact descurajator de proporţii şi ar putea descuraja traversări similare”, se arată în raport.
Acţiunile limitate de percheziţie şi/sau confiscare ar putea avea efect şi asupra zborurilor către Taiwan, deoarece o carantină poate fi extinsă cu uşurinţă la transportul aerian, se arată în raport. Doar câteva zboruri ar trebui să fie avertizate de aeronavele chinezeşti pentru a avea un efect sufocant asupra întregului trafic, potrivit raportului.
IZOLARE
China zboară în mod regulat cu avioane militare în jurul insulei, uneori zeci într-o zi. În cele 24 de ore care s-au încheiat vineri la ora 6 dimineaţa, 36 de avioane militare chineze au trecut în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, precizează Ministerul Apărării din Taiwan.
Între timp, o carantină, mai degrabă decât o blocadă, nu ar face necesar ca China să închidă sau să restricţioneze accesul la strâmtoarea Taiwan, notează raportul CSIS. Acest lucru înseamnă că Washingtonul şi aliaţii săi ar putea pierde una dintre cele mai mari pretenţii ale lor de a interveni în conformitate cu dreptul internaţional, păstrând libertatea de navigaţie pe o cale navigabilă internaţională. „Dacă carantina este prezentată ca o operaţiune de aplicare a legii, China poate anunţa cu uşurinţă sfârşitul operaţiunii şi poate pretinde că obiectivele sale au fost îndeplinite”, se arată în raport.
Pentru ca lucrurile să fie şi mai discrete, China s-ar putea să nu fie nevoită nici măcar să folosească cuvântul „carantină” pentru a începe o operaţiune de izolare a Taiwanului, mai spun autorii.
În baza afirmaţiilor sale conform cărora Taiwanul este teritoriu chinezesc, Beijingul ar putea solicita depunerea unor declaraţii vamale înainte ca navele să poată face escală în Taiwan. În cazul celor care nu se conformează, mecanismele de aplicare ar putea avea un efect de intimidare asupra tuturor navelor. „Navele chineze de aplicare a legii vor fi autorizate să abordeze navele, să efectueze inspecţii la faţa locului, să interogheze personalul şi să ia alte măsuri împotriva navelor care nu se conformează”, se arată în raport.
Această idee permite o sferă limitată de operaţiuni pentru China. De exemplu, aceasta ar putea viza doar cel mai aglomerat port al insulei, Kaohsiung, responsabil pentru 57% din importurile maritime ale Taiwanului şi pentru majoritatea importurilor de energie, potrivit studiului.
RISCURI PENTRU CHINA
Analiştii externi care au analizat raportul CSIS şi au vorbit cu CNN l-au considerat plauzibil. Dar au, de asemenea, îndoieli importante cu privire la modul în care ar putea evolua lucrurile.
Unii au menţionat cum că aspectele economice nu joacă neapărat în favoarea Beijingului. „Menţinerea carantinei va fi costisitoare şi va consuma mult timp”, a declarat Carl Schuster, fost director de operaţiuni în cadrul Centrului Comun de Informaţii al Comandamentului SUA din Pacific.
„Taipeiul nu va ceda în mai puţin de 60 de zile”, susţine Schuster. „Poate Beijingul să susţină efortul şi posibila reacţie internaţională pentru atât de mult timp?” – se întreabă el.
Eforturile de a tulbura statu quo-ul peste strâmtoarea Taiwan ar putea eroda şi mai mult comerţul exterior al Beijingului, avertizează experţii.
Alessio Patalano, profesor de război şi strategie la King’s College din Londra, remarcă provocările cu care se confruntă deja Partidul Comunist Chinez, cu o economie care încă se luptă să-şi revină după izolarea impusă de pandemia de Covid-19, cu rate de creştere scăzute şi cu noi restricţii comerciale, cum ar fi tarifele vamale pentru exporturile sale de vehicule electrice.
Taiwanul este o economie industrializată proeminentă, un nod crucial în lanţurile de aprovizionare globale şi un producător al marii majorităţi a celor mai avansaţi semiconductori din lume. O carantină pe insulă ar avea repercusiuni economice nu doar pe plan intern, ci la nivel global.
În timp ce majoritatea ţărilor recunosc diplomatic supremaţia Beijingul asupra Taiwanului, insula a forjat relaţii neoficiale din ce în ce mai puternice cu principalele democraţii occidentale, aprofundând aceste legături în ultimii ani, pe măsură ce ameninţările Beijingului s-au înăsprit.
Taiwanul şi China sunt, de asemenea, profund interconectate din punct de vedere economic. Anul trecut, 35% din exporturile insulei au mers către China continentală, majoritatea fiind circuite integrate, celule solare şi componente electronice, potrivit Ministerului Afacerilor Economice din Taiwan.
Importurile din China continentală au reprezentat 20% din totalul importurilor insulei în acelaşi an. Între 1991 şi 2022, companiile taiwaneze au investit un total de 203 miliarde de dolari în China continentală, potrivit statisticilor guvernului taiwanez, creând milioane de locuri de muncă în China.
În plus, carantinele pot împinge populaţiile să se ralieze guvernului, mai degrabă decât să se ridice împotriva acestuia, spune Sidharth Kaushal, cercetător senior la Royal United Services Institute din Londra. „Dovezile istorice arată că până şi blocadele severe au o valoare coercitivă limitată, iar o carantină limitată ar putea duce la un efect de raliere în jurul steagului”, spune el.
O carantină ar putea, de asemenea, să împingă guvernul taiwanez să declare independenţa, lucru despre care Beijingul a spus în repetate rânduri că ar aduce probabil un conflict armat, avertizează Kaushal. „Acest lucru ar lăsa atunci (Partidul Comunist) cu opţiunile: fie de escaladare, fie de un eşec major”, spune el.
Patalano spune că, pentru China, răbdarea este cheia pentru a-şi realiza obiectivul de „reunificare”. Escaladarea, şi cu siguranţă invazia, nu este „rentabilă”, spune el. Războiul costă nu numai vieţi, ci şi bogăţia naţională.
