Fostul ministru de externe sub Boris Elțin îndeamnă Occidentul să ia măsuri decisive împotriva lui Putin. ”Dacă va scăpa acum, poate ataca mai târziu țări precum Polonia” – spune Andrei Kozyrev într-un interviu pentru Die Welt și explică de ce Războiul Rece nu s-a încheiat niciodată pentru cercul de putere al lui Putin.
Fostul șef al Ministerului rus al Afacerilor Externe a declarat că în ultimii ani Europa a urmat o formă excesiv de extinsă de politică de concesii către Moscova. Astăzi, Europa de Vest este în război cu Rusia agresivă. Acesta nu este un război fierbinte, cum este cazul Ucrainei, dar și aceste țări sunt atacate sau amenințate de Rusia – spune fostul politician.„Putin nu a apărut de nicăieri, a fost ales de Elțîn”, subliniază Kozyrev.
Die Welt: Vă așteptați la un război? Cu această brutalitate împotriva populației civile, cu atacuri ca la Bucha?
Andrei Kozyrev: Nu. Știam că oamenii care stau acum la Moscova sunt foarte agresivi și represivi, dar această lipsă de scrupule m-a surprins. E prea mult, chiar și pentru ea. Nu am vrut să cred că Rusia ar putea fi capabilă de așa ceva, dar am avertizat dinainte că un răspuns slab la o invazie a Ucrainei îl va încuraja și mai mult pe Putin.
Die Welt: Și acum credeți că Putin este capabil de agresiune cu arme nucleare?
Un atac cu o mini-rachetă este posibil, dar mai degrabă puțin probabil. Riscul ca acest lucru să se întâmple va fi mai mare dacă Putin crede că Occidentul și NATO le este mai frică de rachete decât el. După părerea mea, răspunsul la agresiune ar trebui să fie acum foarte decisiv, ceea ce înseamnă și furnizarea Ucrainei cu cele mai puternice arme convenționale disponibile pentru a împiedica rușii să provoace Occidentul prin escaladarea în continuare. În anii 1970 nu s-au folosit rachete nucleare deoarece principiul descurajării nu a fost pus la îndoială: orice atac cu arme nucleare ar fi însemnat un răspuns imediat din partea cealaltă.
*Europa este blândă față de Putin
Die Welt: De când a început invazia – când Ucraina a dat dovadă de mult mai multă rezistență decât s-ar fi așteptat – analiștii au subliniat în mod repetat că Putin trebuie să prezinte mai întâi vestea victoriei înainte de a putea pune capăt războiului.
Nu ar trebui să vă faceți griji pentru Putin, ci mai degrabă pentru Europa. El deține controlul absolut asupra mașinii de propagandă din Rusia și poate spune o poveste complet diferită într-o secundă. Rușii, mai ales cei care primesc informații doar de la televiziune, habar nu au ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina. Prin urmare, nu există probleme cu explicațiile. Mi-e foarte rău să-i aud pe toți acești așa-ziși experți spunând că lui Putin trebuie să i se acorde un fel de victorie pentru a salva fața. Sunt prea mulți oameni în Europa dispuși să creadă fiecare mesaj presupus pozitiv de la Moscova.
Am aflat despre asta deja în 2014. Sancțiunile (pentru anexarea Crimeei – n.red.) au fost foarte slabe, iar atât președintele francez Macron, cât și alți șefi de stat au abandonat rapid politica de izolare. Dacă acum, după acest război barbar, scapă din nou și sancțiunile sunt ridicate rapid, următoarea oprire va fi o țară NATO, una dintre țările baltice sau poate Polonia. Mai degrabă, întrebarea acum este dacă Occidentul a tras concluzii.
Die Welt: A fost Europa prea moale împotriva lui Putin în ultimii ani?
Nu este vorba nici măcar de supunere, ci de o politică de concesiune, așa cum a fost cazul lui Hitler când a invadat Polonia și Cehoslovacia. Winston Churchill a spus apoi în cele din urmă: „Nu, asta e, să nu ne mai liniştim. Suntem în război”. Și astăzi, Europa de Vest este în război cu Rusia agresivă. Nu este un război fierbinte, cum este cazul Ucrainei, pentru că nu există o confruntare directă cu trupele rusești, dar și acestea sunt atacate sau amenințate de Rusia.
Die Welt: Vreți să spuneți că trebuie să acceptăm faptul că suntem în război cu Rusia, deși de alt fel?
Războiul Rece nu este un război fierbinte, dar este totuși război.
Die Welt: Credeți că avem de-a face cu un nou Război Rece sau Războiul Rece nu s-a terminat deloc?
În mintea oamenilor care conduc Rusia acum, nu s-a terminat niciodată. Aceștia sunt oamenii KGB. Oameni pentru care revoluția democratică din anii 1990 nu a fost o victorie pentru poporul rus – deși a fost într-adevăr o victorie pentru poporul rus – ci o înfrângere pentru Occident. Acesta este motivul pentru care sunt încă în război cu Occidentul. Este un război rece, dar – după cum se vede din exemplul Ucrainei – poate duce foarte repede la un adevărat război cu alte țări NATO.
*„Putin nu a apărut de nicăieri”
Die Welt: Ați fost una dintre figurile principale ale acestei revoluții ca prim ministru de externe post-sovietic. Ce greșeli au fost făcute în timpul acestui proces de transformare?
A fost foarte greu atunci. Cu toții am făcut greșeli. Guvernul meu, eu, americanii și europenii… Este o poveste complicată, cu nu doar o singură problemă. Așa-numita extindere a NATO este o denumire greșită, deoarece nu a existat niciodată. Au fost o serie de noi democrații eliberate de puterea sovietică – precum Cehia, Polonia, Ungaria și chiar România – care apoi s-au alăturat NATO și au vrut să devină membri ai alianței.
Die Welt: Aveți și astăzi sentimente mixte față de președintele de atunci, Boris Elțin?
Era foarte important în acele vremuri. La începutul anilor 1990 l-am admirat pentru că era un oponent al comunismului sovietic și a apărat cu curaj începuturile democrației. Dar atunci poate că nu era liderul potrivit, pentru că nu era încă momentul să lupte cu vechiul sistem – ceea ce a făcut foarte bine – ci mai degrabă momentul să construim o nouă Rusie. El a eșuat, la fel ca noi toți. După aceea, a început să se retragă din ce în ce mai mult pentru că nu a putut face față noilor sarcini. Să nu uităm că el a fost cel care l-a numit pe Putin drept succesor al său. La televiziune au fost rostite următoarele cuvinte: „Veți fi succesorul meu, domnule Putin. Protejați Rusia, sunteți responsabil pentru Rusia”. Deci Putin nu a ieșit din senin, a fost ales de Elțîn.
Die Welt: De ce se întâmplă asta chiar acum? De ce a început Putin acest război?
Greu de spus. Cred că au calculat greșit. În primul rând, au crezut că Ucraina este slabă. În al doilea rând, au considerat-o demoralizată. Poate că au crezut și că președintele american Joe Biden este slab. Putin s-a gândit, de asemenea, că timpul i se scurge și că ar putea pierde controlul asupra aprovizionării cu petrol și gaze, deoarece Europa lucra deja la posibile surse de energie suplimentare înainte de atac.
