AMR, UNJR, AJADO și APR condamnă atacurile la adresa Curții Constituționale prin care se subminează statul de drept și democrația în România.
Atacurile recente îndreptate împotriva Curții Constituționale a României, de o gravitate ieșită din comun, venite din partea unor lideri politici, jurnaliști, comentatori ori reprezentanți ai unor ONG-uri, demonstrează că, la 30 de ani după căderea dictaturii comuniste, reflexele autocratice persistă încă în societatea românească, încălcările Constituției fiind scuzate în numele securității și al “interesului poporului”. Această justificare a fost mereu folosită de autocrati în timpurile întunecate ale istoriei pentru a acapara tot mai multă putere.
Ușurința cu care se argumentează și justifică încălcarea drepturilor și libertăților în România de către diverse autorități și lideri de opinie readuce în actualitate cuvintele fostului președinte american Ronald Reagan, care a spus că “libertatea este un lucru fragil și nu se află niciodată la mai mult de o generație distanță de extincție“.
România este la doar două generații de perioada comunistă în care nu a existat o Curte Constituțională. Deși Constituțiile României din 1948 și 1965 prevedeau egalitatea în fața legii, libertatea conștiinței, libertatea religioasă, libertatea persoanei, libertatea presei, libertatea intrunirilor, libertatea de asociere, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenței, dreptul de proprietate, românilor le-au fost încălcate, în perioada comunistă, toate aceste drepturi, prin legi edictate de Marea Adunare Națională, în disprețul Constituțiilor în vigoare. Neexistând atunci niciun mecanism de control și corectare a acelor legi, România a fost transformată în una dintre cele mai crunte și crude dictaturi comuniste.
Pe data de 6 mai 2020, Curtea Constituțională a României a constatat neconstituționalitatea unor norme cuprinse în OUG 1/1999, pe motiv că acestea nu sunt suficient de clare pentru a permite cetățenilor să își regleze conduita în acord cu legea. Peste 300.000 de amenzi contravenționale au fost aplicate în baza acestor norme neconstituționale în perioada stării de urgență.
Imediat după pronunțarea deciziei, Curtea Constituțională a devenit ținta unor atacuri extrem de agresive și lipsite de argumente, pornind de la Președinte și Prim-ministru, continuând apoi cu alți lideri politici și nu numai, fapt ce demonstrează că atât de clamatele principii ale statului de drept, pe care aceștia pretind că le respectă și apără, sunt simple slogane.
Vremurile excepționale sunt cele care îi separă pe cei ce cred în valorile statului de drept, în libertate și supremația legii, de cei ce le folosesc doar pentru imagine ori pentru a acapara tot mai multă putere, în afara controlului democratic.
Punând în balanță argumentele Curții Constituționale cu pseudo-argumentele conținute în atacurile virulente îndreptate împotriva acesteia, prezențele asociațîi profesionale subliniază câteva concluzii:
1. Curtea Constituțională a dat o decizie predictibilă, anticipată de altfel de o serie de profesioniști ai dreptului, prin articole sau note de specialitate.
Este general acceptat că, atunci când statul impune o sancțiune, tot statul trebuie să indice precis, într-o normă legislativă clară, conduită pe care persoană are voie sau nu are voie să o urmeze. În concret, articolele neconstituționale nu cuprindeau o astfel de descriere, ci defineau fără să distingă drept contravenții orice încălcări ale oricăror măsuri “stabilite în prezența ordonanță de urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite“.
Conform oricăror standarde interne și internaționale, o astfel de normă de incriminare nu putea fi considerată “clară și previzibilă”, astfel încât această a fost declarată neconstituțională.
Curtea a pronunțat decizia în UNANIMITATE, fapt ce pur și simplu face ridicole și demagogice acuzațiile de partizanat politic aduse judecătorilor curțîi.
2. Reacțiile ce au succedat imediat pronunțării deciziei de către CCR, coroborate și cu neaplicarea de către Guvern a măsurilor pe care le avea la îndemână pentru soluționarea problemei sancțiunilor, dovedesc că toți acești critici nu doresc rezolvarea unei probleme, ci că folosesc cinic momentul pentru a ataca Curtea Constituțională.
“Prin această decizie, guvernul, autoritățile se poate spune că aproape sunt împiedicate să apere sănătatea și viața românilor pe durata stării de urgență” a declarat Primul-ministru Ludovic Orban.
Declarația Premierului Orban amintește de cea din 2015 a fostul director SRI, George Maior, care a atacat CCR spunând: “Eu vreau să avertizez foarte serios că există o răspundere și morală undeva, în stat, în legătură cu securitatea națională a cetățenilor României – nu a statului, nu mai vorbesc de stat – și că la momentul în care se va întâmpla o catastrofă voi ști spre cine să arăt cu degetul“. Atacul era generat de nemulțumirea fostului Director SRI Maior că CCR a aparat drepturile individuale ale românilor față de intruziunea ilegitimă a statului în viață lor privată, ce ar fi fost permisă prin legile Big Brother.
După 5 ani în care respectarea regulilor statului de drept ar fi trebuit să fie consolidată, un alt înalt oficial al statului român demonstrază, dimpotrivă, degradarea îngrijorătoare a democrației în România.
Atacarea Curții Constituționale de către Premierul României în aceeași retorică folosită de fostul director SRI demonstrează cât de puțin au progresat liderii politici în a înțelege ce înseamnă statul de drept, democrația și respectarea drepturilor omului.
3. Prin decizia pronunțată, Curtea Constituțională pune o oglindă în fața insituțiilor și le arată slăbiciunile în a-și cunoaște propriile competențe și limite: Guvernul, în plină pandemie, adoptă OUG neconstituțională și eșuează în a stabili sancțiuni legale pentru cei ce nu respectă regulile; Președintele legiferează prin decretul de instituire a stării de urgență, încălcând atributul exclusiv al Parlamentului; la rândul sau, Parlamentul lasă nesancționată conduita Președintelui, ratificand în întregime decretul acestuia.
Decizia Curții Constituționale ar fi trebuit să aibă efectul unui duș rece pentru toate aceste autorități din stat, care ar trebui să se preocupe de reinstaurarea echilibrului dintre puteri, pentru binele cetățenilor. Atunci când o instituție sau o autoritate iese din cadrul constituțional, reacția normală este de a corectă derapajul și rezolva problema, nu de a îi ataca pe cei care o expun.
E important de știut de către toate forțele politice și diverșii comentatori care fac retorica autocrației că statul de drept nu este suspendat în perioada stării de urgență. Acest fapt este subliniat de toate instituțiile internaționale, care atrag atenția cu privire la posibilele derapaje autocratice ce pot apărea în astfel de perioade.
“Este necesar să se prevină ca această criză provocată de COVID-19 să se transforme într-o catastrofă pentru statul de drept. (…) Criza ar trebui să ne ofere o binevenită oportunitate de a demonstra că UE ne poate proteja chiar și față de propriile guverne“, sublinia Jose Igreja Matos, președintele Asociației Europene a Judecătorilor (EAJ-AEM).
“Acestea sunt momente dificile pentru noi, cu multe constrângeri asupra democrației și a statului de drept (…). Cu toate acestea, este și un timp în care putem învața multe despre noi înșine și despre importanța statului de drept și a independenței sistemului judiciar. Tocmai în perioadele de pandemie, ambele sunt esențiale. Măsurile dificile, care au fost puse în aplicare în întreagă lume, nu pot fi menținute cu încredere și nu pot fi prezervate, cu excepția cazului în care există stat de drept și încrederea unui sistem judiciar independent pentru a aplică aceste legi în mod echitabil“, a declarat și Tony Pagone, președintele Asociației Internaționale a Judecătorilor (IAJ-UIM).
Cu o populație speriată, închisă în casă, rămâne instituțiilor abilitate rolul de a apăra statul de drept, drepturile și liberatile fundamentale. Este exact ce au făcut Avocatul Poporului și Curtea Constituțională, indeplinidu-și menirea constituțională de a proteja drepturile și libertățile fundamentale garantate de Constituție într-un moment extrem de dificil.
Un apel la vigilența a fost lansat și de Felipe Marques, președintele MEDEL, care a cerut “întregii comunități juridice europene, inclusiv organizațiilor specializate pe drepturile omului, asociațiilor de avocați și magistrați, mediului academic, să se pună în slujba persoanelor afectate de încălcarea drepturilor lor fundamentale și să atragă atenția asupra oricăror abuzuri ale autorităților care profită de pandemie“.
AMR, UNJR, AJADO și APR subliniază că, la 30 de ani de la căderea dictaturii comuniste, este de așteptat ca toate instituțiile statului român să înțeleagă și să respecte valorile constituționale supreme, adică statul de drept, democrația și drepturile fundamentale ale omului, să le apere atunci când sunt în pericol și să le restabilească atunci când sunt încălcate. Instaurarea unei autocrații profitând de o “stare excepțională” este deja o rețetă brevetată de istorie, motiv pentru care am sancționat și vom sancționa public orice retorică ce o poate precede.
jud. dr. Andreea Ciucă
AMR
jud. Dana Girbovan
UNJR
jud. Florica Roman
AJADO
proc. Elena Iordache
APR
