O dronă rusească a lansat grenada în tranșeea ucraineană în zori, iar un nor de fum toxic s-a răspândit rapid printre trupe. Temându-se de un atac chimic, soldații s-au grăbit să își pună măștile de gaze, dar nu toți au reușit să facă acest lucru înainte de a fi copleșiți de fumul sufocant, scrie The Times.
„Țineam linia defensivă la celălalt capăt al tranșeei și nu am văzut grenada căzând, ci doar fumul gros, verde, care se învârtea în jur”, a declarat Anton Șmahai, mitralior în cadrul Brigăzii 108 de apărare teritorială din Ucraina. „Am inhalat foarte mult. Pielea mea neacoperită și gâtul meu ardeau. Lacrimile îmi curgeau din ochi și simțeam că ard. Mi-am pierdut cunoștința”.
După ce a leșinat, colegii soldați ai lui Șmahai i-au pus o mască de gaze pe față și și-a revenit în câteva minute. Luptele grele au însemnat însă că a trebuit să aștepte zece ore înainte de a fi evacuat din tranșee la o unitate medicală.
Marea Britanie, Ucraina și Statele Unite au acuzat Moscova că a folosit cloropicrin, un agent de sufocare interzis, pentru a încerca să disloce trupele Kievului din pozițiile fortificate.
Utilizată în multe țări ca pesticid și fumigen, substanța chimică provoacă iritații ale plămânilor, ochilor și pielii, precum și vărsături și greață. Aceasta a fost folosită de Germania împotriva forțelor aliate în Primul Război Mondial, iar astăzi utilizarea sa pe câmpul de luptă este interzisă prin Convenția internațională privind armele chimice, la care Rusia este semnatară.
„Încă am probleme cu respirația”, a declarat Șmahai pentru The Times de pe patul său de spital din regiunea Zaporijia, din sud-estul Ucrainei. „Fumul s-a infiltrat în pământ, în hainele noastre, în sacii noștri de dormit și în mâncarea noastră. Mirosea ca un amestec de amoniac și usturoi”. Medicii nu sunt siguri ce anume conținea grenada ajunsă în tranșee sa. „Dacă ar ști, le-ar fi mai ușor să mă trateze”, a spus el.
Deși au existat acuzații de atacuri cu arme chimice din partea forțelor ruse de când președintele Putin a ordonat tancurilor să intre în Ucraina, în urmă cu mai bine de doi ani, Kievul spune că utilizarea de către Moscova a unor astfel de arme a devenit acum „sistemică” pe frontul de 600 de mile.
„Dement și inuman”
„Ei folosesc adesea substanțe chimice pentru a-i scoate pe soldații noștri din tranșee”, a declarat Dmitro, un medic militar ucrainean. „Este ceva dement și inuman în asta. Prima dată când am întâlnit utilizarea a ceea ce cred că era cloropicrină, nu mi-a intrat în cap că cineva ar folosi asta împotriva oamenilor. Suntem oare șobolani, pentru ca ei să ne otrăvească astfel?”
Kievul și aliații săi occidentali au acuzat, de asemenea, Rusia de utilizarea gazelor lacrimogene CN și CS pentru a obține avantaje tactice pe câmpul de luptă. Ambele gaze sunt mai puțin toxice decât cloropicrina, dar pot provoca simptome similare. Deși este legală utilizarea lor de către forțele de poliție din întreaga lume pentru a înăbuși manifestațiile violente, gazele lacrimogene sunt interzise pe câmpul de luptă deoarece soldații, spre deosebire de protestatari, nu își pot părăsi pozițiile în siguranță pentru a evita otrăvirea. Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), care monitorizează respectarea tratatului, afirmă că substanțele anti-revoltă sunt considerate arme chimice atunci când sunt utilizate ca metodă de război.
Armata ucraineană a declarat anul trecut că Rusia a tras, de asemenea, proiectile de artilerie încărcate cu lewisită, o armă chimică puternică pe bază de arsenic, asupra trupelor sale în timpul asedierii Bahmutului. Afirmația nu a fost verificată în mod independent.
Mai mult de 500 de soldați ucraineni au fost tratați în spitale după atacuri cu arme chimice și a existat cel puțin un deces, spun oficialii militari. Locotenent-colonelul Maksim Kravciuk, purtător de cuvânt al Comandamentului Forțelor de Sprijin ale forțelor armate ucrainene, a declarat pentru The Times că au existat mai mult de 3.000 de utilizări de substanțe chimice periculoase împotriva trupelor ucrainene începând din 2022. Kievul susține că utilizarea de către Rusia a armelor interzise are ca scop parțial demoralizarea soldaților ucraineni, adesea în inferioritate numerică.
OIAC: afirmații „insuficient fundamentate”
Cu toate acestea, OIAC nu a fost încă convinsă. Aceasta a declarat în mai că afirmațiile Ucrainei sunt „insuficient fundamentate”, deși a avertizat că situația este „volatilă și extrem de îngrijorătoare”. De asemenea, a respins acuzațiile Moscovei potrivit cărora Kievul ar fi folosit arme chimice împotriva trupelor sale invadatoare.
Dan Kaszeta, expert în arme chimice la think tank-ul Royal United Services Institute (RUSI) din Londra, a declarat că este foarte probabil ca Rusia să fi comis crime de război în Ucraina prin utilizarea gazelor lacrimogene. Cu toate acestea, el a fost sceptic față de afirmațiile potrivit cărora trupele lui Putin au folosit cloropicrină.
„Este un lichid. Se va impregna în uniforme, se va impregna în sol. Este greu să obții o mostră dintr-un fum, dar cât de greu este să obții o mostră de lichid?”, a spus el. „Nu spun că cloropicrina nu a fost folosită undeva, dar nimeni nu mi-a trimis încă nimic care să pară convingător”.
El a mai spus că ar fi aproape imposibil de folosit cu eficiență cloropicrină în grenadele cu gaz. „Probabil ar trebui un fel de pulverizator improvizat”.
De asemenea, se crede că agenții de informații ai lui Putin au folosit arme chimice împotriva dușmanilor Kremlinului, inclusiv în Salisbury în 2018. Oficialii occidentali spun, de asemenea, că Alexei Navalnîi, liderul opoziției care a murit în februarie într-o închisoare din Arctica, ar fi fost otrăvit de agenți ruși cu noviciok, un agent neurotoxic din era sovietică.
Kremlinul a negat utilizarea de substanțe chimice în Ucraina sau în altă parte. De asemenea, susține că a distrus ultimele sale stocuri de arme chimice din Războiul Rece în urmă cu mai bine de cinci ani.
Kievul este ocupat să adune dovezi pe teren pentru a-și susține acuzațiile. The Times a fost primul cotidian care a însoțit o unitate militară ucraineană mobilă care efectuează analize la fața locului ale armelor chimice suspecte recuperate de soldați de pe liniile de front din apropiere.
„Dacă în urmă cu un an, existau două sau trei incidente [ale utilizării substanțelor chimice de către Rusia] în fiecare săptămână într-un anumit loc de pe front, acum pot exista zece într-o jumătate de oră într-un singur loc”, a declarat Oleksandr Ignatcenko, șeful unei echipe de analiză chimică, biologică, radiologică și nucleară din regiunea Zaporijia. Sunetul bombardamentelor se auzea în depărtare.
Ignatcenko a luat de jos două grenade rusești cu gaz RG-Vo acoperite cu mesaje scrise de mână de trupele Kremlinului. Unul spunea: „Predați-vă cu mâinile sus”. Pe cealaltă: „Cu dragoste, din toată inima mea”.
Purtând o mască de gaze și mănuși, Ignatcenko a folosit un detector portabil pentru a testa o grenadă K-51 din era sovietică în vederea detectării substanțelor chimice. Dispozitivul clipea și emitea bipuri. „Indică faptul că a fost detectată o substanță chimică periculoasă”, a spus el. Dar pentru a determina exact ce substanță chimică a fost încărcată în grenadă înainte ca aceasta să fie lansată ar fi nevoie de analize suplimentare.
Viktor Șîdliuh, un colonel ucrainean, a avut probleme respiratorii grave după un atac cu rachete rusești asupra unui sat din regiunea Donețk. După ce fumul de la explozii s-a risipit, el și oamenii săi au mers să investigheze locul exploziei, dar au fost împiedicați de un miros chimic puternic. În scurt timp, deși părăsise zona, Șîdliuh avea probleme mari de respirație. El nu are nicio îndoială că a fost victima unui atac rusesc cu arme chimice.
„Am inhalat o singură dată acel miros urât: cred că aș fi murit dacă l-aș fi inhalat de două ori. Îmi ardeau plămânii”, a spus el. În zilele următoare, a început să aibă episoade de leșin ori de câte ori era implicat în activități fizice. Medicii i-au spus că a suferit leziuni la nivelul tractului respirator superior. După mai bine de un an, el încă suferă de dificultăți de respirație atunci când se află în spații slab ventilate. „Încep imediat să gâfâi și simt un reflex de greață”, a spus el.
Deși OIAC poate fi reticentă în a recunoaște aparentul dispreț al Moscovei față de tratatul privind armele chimice, propaganda rusă a etalat ocazional utilizarea de către Kremlin a gazelor ilegale. În mai, postul tv RT, a difuzat imagini cu unul dintre corespondenții săi de război în interiorul unui adăpost ucrainean abandonat.
„Iată o grenadă cu gaz pe care am aruncat-o”, a spus el în timp ce camera se concentra pe o grenadă RG-Vo. Forțele ruse au publicat, de asemenea, videoclipuri pe rețelele de socializare cu aparente atacuri cu gaz asupra tranșeelor ucrainene. Kravciuk, purtătorul de cuvânt al armatei, a declarat: „Ei arată publicului că comit crime de război”.
Relatările privind utilizarea armelor chimice de către Rusia au declanșat speculații înfricoșătoare în rândul soldaților ucraineni. Un ofițer a declarat pentru The Times că doi dintre oamenii săi au fost descoperiți morți cu spumă la gură și fără semne exterioare de răni. Acesta a declarat că suspectează că au fost uciși de gaz sarin, dar nu a furnizat nicio dovadă care să susțină acest lucru.
Realitățile crunte de pe câmpul de luptă înseamnă că testarea substanțelor chimice este adesea imposibilă. „Atunci când medicii merg pe front, prioritatea lor este să recupereze răniții”, a declarat Ruslan, medic militar la o unitate medicală din apropierea frontului. „Morții sunt recuperați mai târziu, timp în care orice urmă de substanțe chimice va fi dispărut. În acest sens, substanțele chimice sunt arma ideală”.
„Noi conducem!” Operațiunea „Kylo”, planul prin care Rusia caută să semene teroare în Occident
