AUDIO | Ionuț Dumitru: Să ne intre bine în cap: piețele financiare nu vor tolera o țară cu deficite așa de mari. PNDL trebuie închis

Ionut Dumitru Inquam Photos / George Calin

E greu de crezut că deficitul bugetar, la sfârșitul lui 2020, se va putea menține în 3,6% din PIB, consideră Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank, fost președinte al Consiliului fiscal.

Într-un interviu acordat Universul.net, Ionuț Dumitru atrage atenția asupra principalelor borne care îl ghidează spre această concluzie: cheltuielile rigide sunt foarte mari raportat la capacitatea de colectare a statului român, absorbția de fonduri europene nu are un istoric încurajator, iar marja de manevră a Cabinetului Orban, dată fiind moștenirea lăsată de guvernarea precedentă, este una redusă.

Însă riscurile atrase de continuarea derapajului sunt mari, iar ele vin în special dinspre piețele financiare.

Declarațiile lui Ionuț Dumitru:

  • Situația bugetară este foarte fragilă, în contextul în care în ultimii ani au fost creșteri ample de cheltuieli sociale, în primul rând de salarii și pensii. Acest lucru a condus la o situație destul de inedită la nivel european și anume la faptul că cea mai mare parte din ceea ce încasăm azi ca taxe și impozite se duce spre acoperirea cheltuielilor de asistență socială și salariale. Ele au o pondere chiar foarte mare, undeva la 80% din taxele și impozitele colectate.
  • Asta ne particularizează la nivel european întrucât noi avem și venituri fiscale foarte mici, de doar 26-27% din PIB versus o medie europeană de 40%.
  • Nu poți să nu observi că avem o factură socială foarte mare. Nu neapărat mare în termeni absoluți, ci relativ la veniturile încasate, care sunt foarte mici. Deci bugetul este foarte fragil întrucât mare parte din ceea ce încasăm se duce pe cheltuielile rigide și nu prea mai rămâne nimic pentru altceva, pentru alte cheltuieli, unele obligatorii, cum ar fi plata dobânzilor la datoria publică, contribuția României la bugetul Uniunii Europene. Nu mai zic de cheltuielile de funcționare ale statului, așa-numitele cheltuieli cu bunuri și servicii, achizițiile pentru diverse instituții și nu în ultimul rând investițiile publice. Din păcate, nu prea mai rămâne nimic pentru a acoperi și necesarul de investiții publice.

Ce marjă are guvernul

  • Marja de manevră a guvernului este extrem de redusă, aproape inexistentă.
  • Dacă ne uităm la bugetul care ni se propune pentru 2020, pe partea de cheltuieli iese în evidență faptul că se mizează foarte mult pe absorbția de fonduri europene pentru a înlocui cheltuielile din propriile surse. Având o factură socială atât de mare nu-ți prea mai rămân bani pentru altele, în primul rând pentru investiții. Și atunci, nu ai decât să mizezi pe absorbția de fonduri europene.
  • Dar aici problema este că nu prea am dovedit în ultimii ani că suntem în stare să absorbim fonduri europene, car atare cel mai probabil vom avea investiții foarte mici.
  • Acesta este pariul pe care guvernul îl face pentru 2020: substituirea investițiilor din propriile fonduri cu investiții din fonduri europene. Să vedem dacă și iese acest pariu.
  • Pe partea de venituri, bugetul este unul optimist, aș spune. Prognozele macroeconomice sunt optimiste și se mizează pe încasări chiar ceva mai mari decât ar justifica-o evoluția economică. În esență, asta se traduce printr-un risc de nerealizare a veniturilor în timp ce cheltuielile sunt certe pentru că multe dintre ele sunt cheltuieli rigide, obligatorii.

Ce soartă trebuie să aibă PNDL?

  • Fără îndoială că există mare nevoie de investiții la nivel local. Ceea ce nu putem să înțelegem cu logica elementară este de ce nu absorbim fonduri europene – sunt și primării care fac excepție – în loc să folosim bani de la buget?
  • Alocarea pe criterii politice a fondurilor nu conduce la eficiență economică a cheltuirii banilor publici.
  • Sunt nenumărate exemple de investiții prin acest PNDL care au fost eșecuri majore – investiții de mică amploare, lucrări de mântuială.
  • Părerea mea este că trebuie închis acest PNDL în forma în care el a existat până acum.
  • Presa a relatat de foarte multe ori că prețurile au fost umflate în foarte multe cazuri.
  • Investițiile prin PNDL nu au o justificare economică foarte bine definită și în plus cât timp există fonduri europene nu are sens să folosesc pentru un proiect 100 de lei de la mine din buzunar, când pot folosi 80-85 de lei din fonduri europene și să pun de la mine doar 15-20 de lei.
  • Nu există niciun argument logic pentru a nu finanța acel proiect din fonduri europene.
  • Știm și că la fonduri europene transparența este obligatorie, ca și respectarea unor proceduri foarte stricte. Probabil că foarte multe autorități locale nu doresc să respecte acele criterii de transparență și să urmeze procedurile aferente utilizării fondurilor europene. Există și un audit dublu – auditul local și cel european, în speță al OLAF, care, așa cum am văzut de multe ori, a găsit multe nereguli în implementarea proiectelor cu fonduri europene.

Există șanse reale ca România să revină la un deficit sub 3%?

  • Eu cred că e obligatoriu să revenim în 3%. În momentul de față, la nivel european, cam jumătate din țări, conform proiecțiilor Comisiei Europene, sunt așteptate să aibă surplusuri bugetare. Atenție, surplusuri, nu deficite! Cealaltă jumătate a țărilor europene vor avea deficite, însă nicio altă țară nu va avea, conform proiecției Comisiei Europene, un deficit mai mare de doi și un pic la sută din PIB.
  • România, cu deficite de 4-5%, cum se preconizează ele în momentul de față, ar ieși complet în decor. Fără îndoială că, în acest context, va veni o penalizare pentru noi din partea piețelor financiare.
  • Să ne intre bine în cap: piețele financiare nu vor tolera o țară europeană cu deficite atât de mari când toate celelalte au deficite mult mai mici sau surplusuri.
  • Am și văzut, recent, că deja agenția de rating S&P ne-a arătat un cartonaș galben. Următorul ar putea fi unul roșu adică o retrogradare a ratingului de țară.
  • E posibil ca deficitul să fie sub 3% la sfârșitul lui 2020?
  • În momentul de față, ce vedem este că guvernul se străduiește să construiască un buget cu deficit bugetar de 3,6% în condițiile în care, așa cum menționam mai devreme, veniturile par a fi supraestimate. Plus că nu pare să se ia în calcul faptul că se elimină supra acciza la combustibil. E adevărat că încă nu s-a parcurs tot procesul legislativ, e la promulgare, dar probabil că e doar o formalitate, deci că va intra în vigoare.
  • Există riscuri destul de mari la anumite capitole de cheltuieli. Spre exemplu, la bunuri și servicii ținta pare foarte ambițioasă. Pe investiții se încearcă o înlocuire a celor din propriile surse cu cele din fonduri europene. Deci și acest deficit de 3,6%, căci asta vreau să spun, este la risc.
  • Doar din luarea în calcul a eliminării supra accizei impactul va fi de 3,5 miliarde lei, care înseamnă 0,3% din PIB. Deci practic acel 3,6 este de fapt un 3,9%. Și supraestimarea veniturilor va aduce un gol bugetar. Plus că, așa cum vedem zilele acestea în Parlament, sunt foarte multe inițiative cu un impact bugetar foarte puternic. Spre exemplu, dublarea alocațiilor, cu un impact bugetar de cca. 6 miliarde de lei, deci cca. 0,5-0,6% din PIB; reducerea TVA de la 19 la 16% și reducerea cotei de la 9% la 5% pentru alimente.
  • Reducerea TVA ar însemna un impact bugetar de aproape 12 miliarde de lei. Practic deja din măsurile pe care le-am punctat până acum ne ducem la un deficit de peste 5%, ceea ce este extrem de greu de tolerat.

Foto: INQUAM/George Călin

5 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here