Economia mondială a trecut de la avânt la „o încetinire sincronizată”, din cauza escaladării tensiunilor comerciale globale, a Brexitului şi a incertitudinilor geopolitice, a declarat marţi noul director general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, în primul său discurs, potrivit presei internaționale.
„În 2019, ne aşteptăm la o creştere mai lentă în aproape 90% din economiile lumii. Economia globală este acum într-o încetinire sincronizată. Această frânare extinsă înseamnă că anul acesta creşterea economică va înregistra cel mai slab ritm de la începutul deceniului„, a avertizat Kristalina Georgieva.
Aceasta a prezentat un studiu FMI în care se arată că efectul cumulativ al conflictelor comerciale ar putea însemna o reducere de 700 de miliarde de dolari a PIB-ului global până în 2020, sau aproximativ 0,8%. Pierderile vin ca urmare a scăderii încrederii oamenilor de afaceri şi a reacţiilor negative ale pieţelor, a explicat şeful FMI.
”Creşterea comerţului mondial se află aproape într-un punct mort. PIB-ul mondial ar putea fi redus cu circa 0,8 % până în 2020. O reducere de dimensiunile economiei Elveţiei”, a spus Georgieva. În iulie, FMI estimase impactul la 0,5 %.
Șefa FMI a cerut statelor să lucreze împreună pentru a revizui reglementările globale privind comerţul, pentru a le face mai sustenabile. Ţări precum Germania, Olanda şi Coreea de Sud, care au marje de manevră în termeni de cheltuieli publice, trebuie ”să fie pregătite să dezvolte o forţă de şoc bugetar” pentru a relansa cererea şi creşterea.
Din cauza tensiunilor comerciale „activitatea industrială pe plan global şi investiţiile s-au redus substanţial„, ceea ce va avea efect şi asupra sectorului serviciilor. Toate statele au de pierdut în cazul unui război comercial. Până acum, repercusiunile au inclus întreruperea lanţurilor de aprovizionare şi creşterea diviziunilor digitale, a explicat oficialul FMI.
În ceea ce poate fi interpretat ca o aluzie la China şi alte state protecţioniste, Georgieva a avertizat împotriva subvenţiilor, a aplicării forţate a transferurilor de tehnologie şi a legislaţiei privind drepturile de proprietate intelectuală.
De asemenea, oficialul a atras atenţia economiilor importante să fie atente cu ratele scăzute ale dobânzilor, apreciind asupra „efectelor secundare negative şi a consecinţelor neinţenţionate” ale acestor politici monetare.
Riscul incapacității de plată
Dacă războiul comercial reprezintă un risc pentru creştere, Brexitul şi îndatorarea întreprinderilor constituie două alte ameninţări serioase. ”Dacă s-ar produce o încetinire majoră, datoria întreprinderilor expuse la riscul de incapacitate de plată ar creşte la 19.000 de miliarde de dolari, adică aproape 40 % din datoria totală a opt economii majore (Germania, China, Spania, SUA Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit)”, a avertizat Georgieva, subliniind că riscul este superior faţă de criza financiară din 2008.
Introducerea unei taxe pe cărbune
În contextul intensificării manifestațiilor împotriva încălzirii globale, noua directoare a FMI îndeamnă ţările să treacă la acţiune. ”Aceasta este o criză în care nimeni nu se află la adăpost şi în care fiecare are responsabilitatea de a acţiona”, spune șefa FMI.
Directoarea FMI a apărat ideea introducerii taxelor pe cărbune, ”instrumente puternice şi eficace”, în opinia sa. Suedia a introdus o astfel de taxă în 1991. ”Gospodăriile cu venituri scăzute şi medii au beneficiat de transferuri şi de reduceri mari de impozite pentru a compensa costurile energetice crescute”, a subliniat oficialul FMI. Această schimbare de politică a permis reducerea emisiilor de carbon din ţară cu 25 % începând cu 1995, în timp ce economia Suediei a progresat cu peste 75 %, a reamintit Georgieva. ”La actualul preţ mediu al cărbunelui de 2 dolari pe tonă, oamenii şi întreprinderile nu sunt stimulaţi financiar să realizeze tranziţia la alte resurse. Limitarea încălzirii climatice la un nivel lipsit de riscuri impune un preţ al cărbunelui mult mai ridicat”, a mai spus ea.
În opinia sa, aceste taxe trebuie să fie „însoţite” de reduceri de impozite şi de stimularea investiţiilor în infrastructurile curate. Veniturile suplimentare generate ar putea astfel să fie utilizate pentru reducerea impozitelor în cazul gospodăriilor mai vulnerabile, pentru susţinerea lor în vederea unei tranziţii mai uşoare şi pentru ”susţinerea investiţiilor în infrastructură cu energie curată, care să ajute planeta să se vindece”, a preconizat liderul FMI.
Financial Times: Șefa FMI solicită staffului său să examineze atent consecințele dobânzilor negative
Într-un interviu telefonic acordat Financial Times, Kristalina Georgieva, a declarat că Fondul își va „accelera” cercetarea privind capcanele dobânzilor negative. ”Evident, dacă ar trebui să trecem printr-o perioadă mai lungă de rate ale dobânzilor scăzute sau chiar negative, ar trebui să ne gândim mai serios la consecințe, precum și la cum ar putea arăta o strategie de ieșire”, a spus ea.
Ratele dobânzilor negative s-au răspândit în zona euro și în alte țări europene, deoarece băncile centrale au căutat să stimuleze creșterea lentă. Luna trecută, Donald Trump a cerut ca Rezervai Federală să reducă ratele dobânzilor la „zero sau mai puțin”, deși Jay Powell, președintele băncii centrale din SUA, a declarat că Fed nu ia în calcul o astfel de strategie.
Sefa FMI a mai precizat că, în contextul unei politici monetare atât de restrictive, e important ca țările să fie pregătite să vină cu un stimul fiscal care să contrabalanseze încetinirea economică. „Vreau să fie clar: Nu suntem în această situație încă. Dar când vine vorba să ne pregătim pentru un răspuns coordonat, ar trebui să ne amintim sfaturile lui Shakespeare: „Mai bine trei ore prea devreme, decât un minut prea târziu”, a spus ea.
Economistul bulgar Kristalina Georgieva este primul director general al Fondului Monetar Internaţional provenit dintr-o economie emergentă, cu obiectivul declarat de a ajuta statele membre să facă faţă încetinirii economice.
Mandatul său a început la 1 octombrie şi va dura cinci ani.
