Ţările bogate ar trebui să reducă ajutoarele financiare oferite pentru sectorul creşterii animalelor, în ideea de a ajuta la reducerea poluării create de consumul de carne roşie şi lactate, susţine Banca Mondială, potrivit Bloomberg, citat de Agerpres.
Includerea costurilor cu mediul şi sănătatea în preţurile produselor alimentare de origine animală cu emisii intensive de carbon ar duce la diminuarea cererii consumatorilor pentru acele produse. Asta ar însemna redirecţionarea subvenţiilor dinspre sectorul creşterii animalelor spre sectoare cu emisii mai reduse precum creşterea păsărilor, producţia de fructe şi legume, se arată într-un raport al Băncii Mondiale având drept subiect reducerea amprentei climatice a sectorului alimentar.
„Nu spunem că ar trebui redus sprijinul public pentru agricultură. Spunem că ar trebui utilizat într-un mod mai eficient, care să contribuie în realitate la diete mai sănătoase şi o planetă mai sănătoasă”, a spus autorul raportului, Bill Sutton.
De la fermă la furculiţă, sistemele alimentare sunt responsabile pentru aproape o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Creşterea animalelor este o sursă importantă de emisii de gaze cu efect de seră, iar ţările cu venituri mari se numără printre cei mai mari consumatori, însă acest sector este cu mult în urma altor industrii când vine vorba de angajamente financiare, obiecte şi acţiuni. Dacă impactul alimentelor asupra climei nu va fi rezolvat, planeta nu îşi va atinge obiectivele climatice, avertizează Banca Mondială.
Potrivit autorilor raportului, investiţiile anuale trebuie majorate de 18 ori, până la 260 de miliarde de dolari, pentru a reduce la jumătate emisiile din sectorul agroalimentar până în 2030 şi a ajuta planeta să îşi atingă obiectivul de a ajunge la emisii zero în 2050. Însă, recompensele vor fi cu mult mai mari decât costurile, subliniază raportul Băncii Mondiale.
Guvernele, companiile şi cetăţenii pot să îşi extindă gama de opţiuni alimentare cu emisii reduse prin diverse măsuri, precum campanii educaţie şi comunicare, tehnici de impulsionare sau etichetare a alimentelor, susţine Banca Mondială.
Includerea tuturor costurilor în preţul produselor alimentare de origine animală ar face mai competitive opţiunile cu emisii mai reduse, în timp ce produsele pe bază de carne ar costa cu 20% până la 60% mai mult, estimează experţii Băncii Mondiale.
O treime din subvenţiile din agricultură au mers spre produsele din carne şi lapte, în 2016. Un studiu efectuat de Universitatea din Leiden şi Chatham House a arătat că peste 80% din subvenţiile agricole din Uniunea Europeană sunt direcţionate spre produse animale cu emisii intensive de carbon.
„Sistemul alimentar trebuie reparat, pentru că îmbolnăveşte planeta şi este o parte importantă din schimbările climatice. Există acţiuni care pot fi luate acum pentru a face din sectorul agroalimentar un contributor mai mare la combaterea schimbărilor climatice şi însănătoşirea planetei. Aceste acţiuni sunt disponibile şi accesibile”, subliniază experţii Băncii Mondiale.
Există riscul ca gripa aviară să se răspândească la vacile din afara Statelor Unite, avertizează OMS
