De la chirurgie minim-invazivă și recuperare medicală, până la un spital pediatric monobloc și un spital regional de urgență, Clujul își reconfigurează infrastructura sanitară cu ajutorul fondurilor europene
Pe strada Moților din Cluj-Napoca, în inima orașului, un proiect ambițios prinde contur: primul centru integrat de chirurgie minim-invazivă din România. Construit de la zero în cadrul Ambulatoriului Spitalului Clinic de Boli Infecțioase, acest centru va oferi, în următorii trei ani, trei săli ultramoderne de operație pentru ortopedie, dermatologie, chirurgie generală și ginecologie, dar și saloane de recuperare, un laborator extins și bazine de hidroterapie pentru pacienți de toate vârstele.
Este doar una dintre investițiile care marchează o schimbare de paradigmă în infrastructura medicală clujeană, datorată â unei strategii coerente de atragere a fondurilor europene. În total, peste 35 de milioane de euro sunt deja alocate prin contracte semnate de Consiliul Județean Cluj pentru modernizarea Ambulatoriului de pe Calea Moților și a Spitalului de Recuperare.
„Investim constant în sănătate și profităm de finanțările europene pentru a aduce medicina de stat la nivelul celei private”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.
Tehnologie de top pentru cel mai mare ambulator din țară
Ambulatoriul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase, una dintre cele mai complexe structuri de acest tip din România, va fi dotat în următoarele șase luni cu 19 tipuri de echipamente medicale de ultimă generație. Printre acestea, un mamograf 3D cu tomosinteză, un tomograf computerizat cu 128 de slice-uri, ecografe premium pentru multiple specialități și un sistem avansat de videodermatoscopie digitală. Toate aceste achiziții sunt parte dintr-un proiect de aproape 15 milioane de lei, cu cel mai mare punctaj obținut la nivel național.
În paralel, etapele 2, 3 și 4 ale reconfigurării Ambulatoriului vor aduce și mai multe schimbări – inclusiv modernizarea laboratorului de recuperare medicală și a spațiilor de balneologie, construirea unui ascensor nou pentru pacienți și reabilitarea completă a clădirii istorice.
Spitalul de Recuperare: primul sistem public cu cameră hiperbară
Nici Spitalul Clinic de Recuperare nu rămâne în urmă. Aici, proiectul de 87,5 milioane de lei include extinderea clădirii, crearea unui nou Ambulatoriu conectat prin pasarelă la corpul principal, achiziția a 68 de tipuri de echipamente medicale – printre care un sistem inovator pentru recuperarea neurologică post-AVC și un aparat RMN – și, în premieră națională pentru un spital public, instalarea unei camere hiperbare.
Toate cele 382 de paturi ale unității vor fi înlocuite cu unele noi, moderne, dotate cu saltele antiescare. În plus, infrastructura digitală va fi complet refăcută: programările vor fi gestionate electronic, iar circuitele medicale vor deveni mai eficiente și mai sigure.
Două megaproiecte: Spitalul Pediatric Monobloc și Spitalul Regional de Urgență
Planurile medicale ale Clujului cuprind și noi spitale. În cartierul Borhanci, urmează să înceapă construcția Spitalului Pediatric Monobloc, primul de acest fel din România postdecembristă. Cu o valoare de peste 970 de milioane de lei, spitalul va avea 506 paturi de spitalizare, 51 pentru spitalizare de zi și 30 pentru terapie intensivă. Va putea trata circa 50.000 de copii anual și va funcționa ca centru regional și de excelență.
Pe o scară și mai mare, Ministerul Sănătății pregătește construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj, o investiție de peste 450 de milioane de euro, cofinanțată dintr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiții. Spitalul, care se va ridica la standarde europene de ultimă generație, va avea 849 de paturi și va prelua mare parte din activitatea actualului Spital Clinic Județean. Finalizarea este estimată pentru anul 2026.
Clujul – un viitor hub medical regional
Toate aceste investiții – unele aflate în stadii avansate de implementare, altele abia intrate în faza de contractare – arată o direcție clară: Clujul se transformă într-un centru medical regional competitiv, unde medicina publică nu mai este sinonimă cu improvizația sau cu lipsa dotărilor. De la chirurgie minim-invazivă și tratamente cu oxigen hiperbar, până la spitale pentru copii și spitale regionale, administrația locală profită de oportunitățile de finanțare pentru a construi, poate pentru prima oară după 1989, un sistem sanitar capabil să țină pasul cu așteptările secolului XXI.
Iar pacienții – fie ei din Cluj sau din întreaga țară – vor fi cei care, într-un viitor apropiat, vor resimți aceste investiții nu doar ca pe o promisiune, ci ca pe o realitate concretă.
