ACTUALIZARE. Potrivit MAE, în cadrul discuţiei, partea română a solicitat părţii ucrainene să clarifice cât mai curând diferenţa de poziţionare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreţinere pe canalul navigabil al Dunării, şi respectiv informaţiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităţilor, Teritoriilor şi Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigaţie au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei).
”Partea română a reiterat solicitarea stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreţinerea căii de navigaţie şi a evidenţiat în cadrul discuţiei faptul că nu există acordul cu privire la desfăşurarea unor astfel de activităţi, în condiţiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigaţie ale părţii ucrainene”, se arată în comunicat.
MAE a reamintit că, ”în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depăşesc caracterul de lucrări de mentenanţă/întreţinere), acestea să înceteze”.
”Astfel, MAE a pus în vedere părţii ucrainene necesitatea de a se abţine de la orice acţiune menită a adânci calea de navigaţie în absenţa unui dialog cu România şi a consimţământului expres al României în acest scop. Totodată, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgenţă, acordul părţii ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale braţului Chilia în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare şi de debite pe întreaga albie a braţului Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe braţul Chilia începând cu anul 2005”, mai afirmă ministerul.
MAE a arătat în cadrul întâlnirii că ”un astfel de acord al părţii ucrainene va contribui la clarificarea aspectelor anterior menţionate, precum şi la asigurarea deplină a încrederii între cele două părţi – ca parteneri şi state vecine apropiate, care împărtăşesc aceleaşi valori”.
”MAE reiterează, în acest context, faptul că verificarea pe teren a informaţiilor tehnice specifice nu se află în competenţele MAE, care nu are structuri teritoriale şi nici specializare în materie. Ministerul Afacerilor Externe consideră că este absolut necesar ca aceste chestiuni să fie lămurite cât mai rapid şi sigur de către autorităţile române competente.
”Ambasadorul Ucrainei a arătat că partea ucraineană nu desfăşoară activităţi de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigaţie, ci doar activităţi de natură operaţională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigaţie ai acestuia fiind cuprinşi în comunicarea publică a Ministerului Comunităţilor, Teritoriilor şi Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei. Partea ucraineană a indicat, de asemenea, că necesitatea asigurării navigabilităţii pe braţul Chilia şi capacitarea porturilor fluviale ale acestui stat (în mod particular a portului Izmail) a survenit în contextul blocadei instituite de Rusia asupra portului Odesa”, precizează MAE.
De asemenea, ”partea ucraineană a exprimat deplina deschidere pentru reluarea dialogului la nivel tehnic, în scopul clarificării tuturor elementelor de interes şi stabilirii cooperării în cadrul acestui proiect cu luarea în considerare a intereselor ambelor părţi, inclusiv a celor deduse din necesitatea protejării mediului Deltei Dunării”, spune MAE în comunicat.
”În acest scop, partea ucraineană a propus organizarea în perioada următoare a unei reuniuni tehnice între ministerele responsabile pentru domeniul transporturilor din cele două state”, mai spune MAE.
Știrea inițială. Premierul Ciucă a anunţat, luni, că ambasadorul Ucrainei în România a fost convocat la Ministerul de Externe ca urmare a anunţului Ministerului ucrainean al Infrastructurii privind adâncirea caii de navigaţie pe Canalul Bâstroe, transmite News.ro.
Întrebat despre lucrările de dragare din zona Bârstroe, premierul a spus că a discutat şi sunt mai multe instituţii care au atribuţii în a monitoriza şi verifica activitatea.
”Am discutat cu Ministerul de Externe, am discutat cu ministerul Transporturilor. Fiecare dintre ele au datoria ca înainte de a iniţia alte demersuri decât cele care au fost făcute publice, să verifice. Motiv pentru care Ministerul de Externe este coordonat cu Ministerul Mediului şi Ministerul Transporturilor, a iniţiat notele verbale către Ambasada Ucrainei la Bucureşti, a fost primit un răspuns în care se specifică faptul că au fost executate lucrări de întreţinere şi astăzi, la Ministerul de Externe, va fi prezent ambasadorul Ucrainei, prin care i se va solicita ca în perioada următoare să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor”, a spus şeful Executivului.
”Este vorba de executarea unor lucări care au impact pe mediu, au impact asupra Deltei Dunării”, a spus premierul.
”Daţi-ne voie să verificăm şi să confirmăm aceste date, niciuna dintre instituţiile la care am făcut vorbire nu poate să confirme aceste date. Până când nu ajungem pe canal să putem să verificăm şi să executăm măsurătorile de adâncime…de aceea am spus că domnul ambasadar astăzi va fi la Ministerul de Externe şi discuţia va fi pentru obţinerea aprobării ca mijloacele noastre tehnice să poată să meargă pe canal”, a mai anunţat premierul.
Nicolae Ciucă a arătat că ”întreţinerea este pentru 3,5 metri, iar ce depăşeşte această adâncime înseamnă adâncirea canalului”.
Despre faptul că se distruge ecosistemul din Delta Dunării, premierul a spus: ”Tocmai de aceea, pe baza măsurătorilor, atât Ministerul Mediului cât şi celelalte structuri care răspund şi sunt preocupate de menţinerea în formă naturală a Deltei Dunării vor acţiona ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei”.
Ministerul ucrainean al Infrastructurii anunţă că adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m, ”o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”, deşi Ambasada Ucrainei la Bucureşti a susţinut că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile. Ministrul infrastructurii a afirmat că au fost deschis canalului Bâstroe pentru navigaţie, a crescut potenţialul de transbordare al porturilor şi că vor continua lucrările de dragaj în partea ucraineană a Dunării.
