<< La 1 decembrie, când cădeau rachetele rusești, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit despre război pe un alt front. Guvernul, a spus el, va adopta o lege care interzice organizațiile religioase cu legături cu centrele de putere din Rusia. El a promis că „nu va permite niciodată nimănui să construiască un imperiu în sufletul ucrainean”. Proiectul de lege nu a fost încă elaborat și nu este clar ce vor însemna, în practică, planurile lui Zelenski. Ținta lui, însă, este clară: Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOU), una dintre cele două mari biserici ortodoxe din țară >>, scrie The Economist.
<< Pe vremea sovietică, BOU făcea parte din biserica rusă; când Uniunea Sovietică a căzut, i s-a acordat statut de autoguvernare, dar a rămas sub autoritatea patriarhiei Moscovei. Cealaltă biserică — care poartă aproape același nume, Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOaU) — a apărut din două biserici independente nerecunoscute, care au fuzionat în 2018. BOU și BOaU au rituri aproape identice, dar fiecare se consideră biserica națională legitimă.
Guvernul Ucrainei vede legăturile BOU cu Rusia ca pe un risc de securitate. Biserica Ortodoxă Rusă este condusă de Patriarhul Kirill, un aliat al lui Vladimir Putin. Dar BOU spune că este ferm încolonată în spatele luptei Ucrainei de apărare. În mai, a șters orice referire la Moscova din statutul său. „Au avut loc schimbări profunde în biserică”, spune Geraldine Fagan, editorul East-West Church Report, care acoperă creștinismul din fosta Uniune Sovietică și din Europa centrală. „Văd furie profundă [față de Rusia] și sprijin neechivoc pentru Ucraina”. Ea crede că majoritatea clerului sunt naționaliști ucraineni.
Dar mulți ucraineni încă privesc BOU cu suspiciune. Cyril Hovorun, de la University College Stockholm, spune că ruptura de biserica rusă a fost un „pas mare… dar în același timp o modalitate de a camufla” legăturile bisericii cu regimul de la Moscova. Din 2014, preoții BOU din estul Ucrainei au ajutat forțele separatiste pro-ruse. În mai, la aceeași întâlnire la care s-a despărțit de biserica rusă, BOU și-a autorizat clerul din zonele ocupate de ruși să ia decizii independent de conducerea bisericii. Criticii spun că acest lucru a legitimat ajutorul pe care unii clerici l-au dat invadatorilor. Pe 7 decembrie, un preot din Lugansk a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru că le-a spus soldaților ruși mișcările trupelor ucrainene. Un alt preot este judecat pentru că ar fi binecuvântat militari ruși.
Guvernul Ucrainei se teme, de asemenea, că anumite părți ale BOU ar putea acționa ca o a cincea coloană în interiorul Ucrainei neocupate. În ultimele zile, serviciile de securitate au percheziţionat peste 350 de clădiri ale BOU, inclusiv la Peceerskaia Lavra, o mănăstire din Kiev, inclusă de UNESCO în patrimoniul mondial. Autoritățile spun că au găsit simboluri naziste, teancuri de bani în numerar și literatură care neagă legitimitatea Ucrainei ca stat suveran. La Lavra au existat rapoarte că s-au cântat cântece pro-ruse. Preoții de acolo au fost forțați să treacă prin detectorul de minciuni.
Ortodoxia din Rusia și Ucraina a fost mult timp împletită: credința a venit de la Constantinopol în regatul din secolul al X-lea al Rusiei Kievene, care cuprindea ceea ce este acum Belarus, Ucraina și vestul Rusiei. Astăzi, aproape 80% dintre ucraineni sunt creștini ortodocși; 51% spun că a fi ortodox face parte din ceea ce înseamnă a fi cu adevărat ucrainean. Până în 2019, BOU, aflată atunci sub jurisdicția bisericii ruse, era singura biserică ortodoxă recunoscută oficial în Ucraina. Domnul Putin și prietenii săi folosesc aceste legături pentru a-și justifica războiul, susținând că cele două țări împărtășesc valori creștine conservatoare, în dezacord cu liberalismul occidental. Viktor Elenski, cercetător la Institutul de Studii Politice și Etnice Kuras, din Ucraina, spune că unii preoți ai BOU și-au „otrăvit turmele cu idei despre supremația rusă”. Acest lucru, susține el, este mult mai periculos decât ajutorul pe care preoții individuali îl oferă invadatorilor.
Aceste amenințări au determinat o schimbare în abordarea anterioară, blândă, a dlui Zelenski față de religie. Președintele, care este evreu, a spus în 2019 că credința a fost un subiect pe care familia sa nu l-a discutat niciodată la masă. Însă mulți ucraineni vor ca el să reprime mai serios BOU. Un grup de parlamentari a elaborat un proiect de lege privind interzicerea completă și transferul de proprietate către BOaU.
Acesta ar fi un pas îngrijorător, încălcând libertatea religioasă a miilor de cetățeni care se închină în bisericile BOU. Este puțin probabil ca guvernul să meargă atât de departe. În primul rând, ar fi nepractic: în ochii legii, organizațiile religioase din Ucraina există ca un mozaic de entități locale, nu ca un singur organism care poate fi ușor vizat. Guvernul Americii a semnalat deja că se așteaptă ca guvernul Ucrainei să continue să protejeze libertatea de cult. Iar dl Zelenski pare nerăbdător să-i asigure pe observatori că va da dovadă de reținere: în discursul său de la 1 decembrie, el a subliniat că guvernul său va lua „doar măsuri legale și decizii echilibrate”.
Este mai probabil ca guvernul să vizeze instituții specifice ale BOU – cum ar fi mănăstirile unde s-au găsit legături cu Rusia – și pe acei lideri ai bisericii, care i-au sprijinit pe invadatori. Pe 2 decembrie, biroul președintelui a publicat o listă cu zece actuali și foști clerici cărora le-a impus sancțiuni. Jumătate sunt episcopi ai Crimeei; dar mai mulți, inclusiv starețul de la Pecerskaia Lavra, au sediul în Ucraina neocupată. Domnul Hovorun crede că legea va continua această abordare „chirurgicală” – scopul guvernului, consideră el, fiind de a forța BOU să precizeze că se va distanța de Rusia în practică, nu doar în cuvinte.
Dar proiectul de lege este un exemplu al modului în care războiul a întors țara împotriva BOU. În 2021, biserica avea aproape 12.500 de parohii, față de cele 7.000 ale BOaU. Din februarie, sute par să își fi schimbat loialitatea. Deși mulți ucraineni încă văd biserica locală BOU ca pe o casă spirituală, puțini par dispuși să se lege de o organizație cu legături cu Rusia. Un sondaj din iulie a constatat că doar 4% dintre ucraineni au declarat că aparțin BOU; 54% au spus că sunt afiliați la BOaU și 14% au refuzat să aleagă, descriindu-se drept „pur și simplu ortodocși”.
Înainte de război, 12% dintre ucraineni erau credincioși; Există semne că mai mulți oameni caută acum alinare în religie. Acest lucru duce la o divizare în sânul Ortodoxiei, cu atât mai îngrijorătoare, spune domnul Hovorun. El speră că cele două biserici vor fuziona într-o bună zi, dar asta pare o perspectivă îndepărtată. Deocamdată, rămân în conflict. „Dăunează integrității societății ucrainene”, avertizează el. „În cele din urmă o va slăbi.” >>
