BBC | Cum modelează Rusia narațiunea privitoare la Ucraina

Sursa: Pixabay

Pe măsură ce Rusia își continuă consolidarea militară la granița cu Ucraina, încearcă totodată să și controleze narațiunea media, notează BBC, care a explorat și zonele înșelătoare ale comunicării ruse.

<< Am analizat câteva exemple de metode folosite de organele de presă pro-Kremlin.

Promovarea poveștilor neverificate

Mass-media rusă are o istorie în promovarea conținutului emoționant și a afirmațiilor discutabile, care prezintă Ucraina într-o lumină negativă.

Într-un exemplu citat pe scară largă în 2014, televiziunea de stat rusă a arătat în mod repetat o femeie refugiată susținând că trupele ucrainene executaseră un băiețel de trei ani.

Nu s-a livrat niciodată o dovadă care să susțină relatarea ei, iar povestea a fost ulterior retrasă. Incidentul a devenit cunoscut drept povestea „băiatului răstignit”.

Mai recent, mass-media rusă și pro-Kremlin au difuzat un videoclip neverificat care arată că migranții sunt împușcați de forțele ucrainene la granița cu Belarus.

Clipul de proastă calitate fusese filmat cu o cameră cu infraroșu, a fost postat pe Facebook la începutul lunii decembrie, iar mai multe instituții de presă ruse să citeze „relatări din presa locală” potrivit soldații ucraineni trăgeau în refugiați.

Soldatul pe al cărui cont de Facebook a apărut prima dată videoclipul a spus că îi fusese spart contul.

Un site de știri local și o organizație non-guvernamentală ale cărei site-uri web difuzaseră materiale despre presupusul incident au susținut șie el că fuseseră atacate de hackeri.

BBC nu poate verifica în mod independent aceste afirmații.

Prezentarea Ucrainei ca pro-nazistă

Sugestia că Ucraina este o țară aliniată cu nazismul a fost o caracteristică obișnuită a relatărilor mass-media ruse.

De exemplu, Ministerul rus de Externe a subliniat, în postări pe rețelele de socializare, că Ucraina și SUA au votat împotriva unei rezoluții ONU susținute de Rusia, care condamna glorificarea nazismului.

Este adevărat că ambele țări au refuzat să susțină rezoluția. Cu toate acestea, postările ministerului rus nu au reușit să ofere contextul deciziilor lor.

Ucraina a spus că refuzul său avea la bază convingerea că rezoluția avea rațiuni propagandistice.

SUA au susținut că documentul fusese o „încercare mascată, dar subțire, de a legitima campaniile rusești de dezinformare”.

După vor, atât SUA, cât și Ucraina au subliniat faptul că condamnă nazismul.

Au fost emise îngrijorări cu privire la legăturile dintre grupurile de extremă dreapta ucrainene și neonaziști – în special batalionul naționalist Azov, care a devenit proeminent la apogeul conflictului ucrainean, iar acum este o unitate în cadrul armatei țării.

Cu toate acestea, extrema dreaptă rămâne o mică minoritate în țară – în timpul alegerilor din 2019, candidații și grupările de extremă dreapta, precum Svoboda, au rămas cu mult sub minimul de 5% necesar pentru a obține intrarea în Parlament.

Din noiembrie anul trecut, s-au înregistrat creșteri mari în materiale care leagă Ucraina de nazism, potrivit Logically, o companie de tehnologie care urmărește sute de conturi de rețele sociale pro-Kremlin.

În „momentele esențiale”, spune Brian Murphy, de la Logically, aceste idei au fost împărtășite pe scară largă în peisajul media pro-rus.

„Vedem perioade de vârfuri, care tind să se suprapună cu evenimentele mondiale, demersuri făcute împotriva eforturilor diplomatice rusești sau a alte lucruri de interes”, adaugă el.

Rusia este „rapidă în a-și etichetaadversarii și victimele, din Europa, drept naziști”, spune Keir Giles, expert în Rusia, care a scris un raport NATO despre războiul său informațional.

„Am văzut acest lucru nu numai în Ucraina, ci și în denigrarea de către Rusia a statelor baltice”, spune el.

Comentariile cititorilor reprezintă opinia publică

În ultimele săptămâni, unele instituții media de stat ruse au publicat titluri înșelătoare despre sprijinul internațional pentru Ucraina, bazate exclusiv pe comentariile utilizatorilor de pe site-urile media occidentale.

Un articol publicat pe site-ul agenției de presă de stat, RIA Novosti, la sfârșitul lunii ianuarie, susținea că cititorii „britanici” ai Daily Express susțin opinia conform căreia Ucraina nu trebuie apărată deoarece Rusia are o prezență militară mai puternică în regiune decât NATO.

Un altul a sugerat că cititorii au râs de potențialul militar al Ucrainei.

Au existat, de asemenea, îngrijorări că trolii pro-Kremlin, folosind conturi false, au vizat site-uri media britanice și alte site-uri de presă străine, pentru a promova interesele Rusiei.

Cercetările efectuate de Crime and Security Research Institute din cadrul Universității Cardiff, anul trecut, au constatat că secțiunile de comentarii ale 32 de site-uri media proeminente, din 16 țări, inclusiv Daily Express, fuseseră vizate de trolii pro-Kremlin.

Potrivit cercetătorilor, comentariile lor anti-occidentale și pro-ruse au fost apoi folosite ca bază pentru știrile din mass-media în limba rusă.

Folosirea de voci occidentale pentru a exagera sprijinul pentru Rusia

Activitatea pe conturile care răspândesc propagandă pro-rusă a crescut dramatic în noiembrie anul trecut, potrivit cercetărilor grupului de contra-dezinformare, Mythos Labs.

În această lună, aceste conturi au scris pe Twitter, despre Ucraina, în medie de 213 ori pe zi.

O tactică – după cum au remarcat cercetătorii – a fost aceea de a distribui material de la voci non-ruse cu opinii care corespund cu poziția Moscovei.

Unul dintre cei ale căror opinii au fost distribuite este jurnalistul australian John Pilger care, într-un tweet recent, a acuzat SUA că a răsturnat guvernul ales din Ucraina, în 2014.

Tweeturile sale au beneficiat de retweet din partea a 87 de conturi identificate de cercetători ca răspândind propagandă pro-rusă despre Ucraina. >>

NATO a ridicat miza defensivă pe flancul estic. România, un pion vital în fața mâniei revizioniste a Rusiei

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here