Consilierul prezidenţial Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe, a fost votat, joi, judecător la Curtea Internaţională de Justiţie, informează Agerpres.
”Preşedinţii Adunării Generale şi ai Consiliului de Securitate al ONU anunţă că au fost aleşi următorii judecători la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ): Bogdan-Lucian Aurescu, (România), Hilary Charlesworth (Australia), Sarah Hull Cleveland (SUA), Juan Manuel Gómez Robledo Verduzco (Mexic), Dire Tladi (Africa de Sud)”, este anunţul postat, joi seară, pe canalele oficiale de Twitter ale ONU.
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite i-a acordat lui Bogdan Aurescu 117 voturi, iar Consiliul de Securitate al ONU 9 voturi.
”Onorat să fiu aleas astăzi în calitate de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU, fiind primul român care îndeplineşte această funcţie”, a scris, la rândul său, Aurescu pe Twitter.
Acesta consideră că ”este un semn de mare apreciere pentru poziţia de principiu a României de a plasa întotdeauna respectarea strictă a dreptului internaţional în centrul politicii sale externe”.
”O altă premieră astăzi: pentru prima dată în istoria CIJ un avocat rus nu este ales”, a mai transmis Aurescu.
Acesta a mulţumit Ministerului Afacerilor Externe şi Misiunii Permanente a României la ONU, care l-au susţinut.
Preşedintele Klaus Iohannis l-a felicitat pe Bogdan Aurescu pentru alegerea sa în această funcţie. De asemenea, şeful statului a felicitat întreaga diplomaţie românească.
„Aceasta este o victorie pentru România, pentru întâietatea dreptului internaţional, reflectând angajamentul nostru ferm pentru ordinea internaţională bazată pe reguli”, a scris şeful statului pe platforma X.
MAE: Succesul obţinut la Curtea Internaţională de Justiţie, o victorie a diplomaţiei române
Ministerul Afacerilor Externe salută, joi seară, alegerea prof. dr. Bogdan Aurescu în funcţia de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie.
”Ministerul Afacerilor Externe salută alegerea, la 9 noiembrie 2023, a prof. dr. Bogdan Aurescu în funcţia de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ). Prof. dr. Bogdan Aurescu a obţinut majoritatea absolută a voturilor atât în Adunarea Generală a ONU, cât şi în Consiliul de Securitate al ONU, la New York, conform dispoziţiilor care guvernează alegerea judecătorilor la CIJ”, a transmis, joi seară, Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat de presă.
Sursa citată a precizat că ”succesul obţinut la CIJ reprezintă o victorie a diplomaţiei române, promotoare a politicii externe bazate pe promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cu respectarea strictă a dreptului internaţional şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli”.
”Totodată, alegerea pentru prima dată în această funcţie a unui cetăţean român reflectă recunoaşterea profesionalismului şi a expertizei prof. dr. Bogdan Aurescu în domeniul dreptului internaţional. România a susţinut în mod constant activitatea CIJ, atât prin implicarea în proceduri jurisdicţionale şi consultative, cât şi prin promovarea unor iniţiative menite să încurajeze statele să recurgă la jurisdicţia CIJ în scopul soluţionării diferendelor, precum Declaraţia privind promovarea jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie. Ministerul Afacerilor Externe transmite diplomatului român Bogdan Aurescu mult succes în exercitarea mandatului de judecător la CIJ”, a mai transmis MAE.
Potrivit MAE, Curtea Internaţională de Justiţie, cu sediul la Haga, este principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite, fiind cea mai prestigioasă şi respectată instanţă internaţională. Toţi membrii ONU sunt părţi la Statutul Curţii. CIJ fost înfiinţată în 1945, în baza Cartei ONU.
CIJ este alcătuită din 15 judecători permanenţi, aleşi pe termen de 9 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi, dintre persoanele care se bucură de cea mai înaltă consideraţie morală şi care îndeplinesc condiţiile cerute pentru exercitarea în ţările lor de origine a celor mai înalte funcţii judiciare, sau care sunt jurişti având o competenţă recunoscută în domeniul dreptului internaţional. Cei 15 judecători care compun Curtea sunt aleşi astfel încât să fie asigurată reprezentarea principalelor forme de civilizaţie şi principalelor sisteme juridice ale lumii.
