Bologa, atac la PSD-ALDE pentru legile justiţiei: DNA a rămas cu probleme de personal, tehnică şi competenţe. Nu s-au oprit motoarele. Se ajunge la miniştri, primari

Foto: INQUAM/Octav Ganea

Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a declarat, joi, în conferinţa Expert Forum pe tema Raportului Comisiei Europene privind statul de drept din România, că instituţia suferă grav de pe urma modificării legilor justiţiei în perioada guvernării PSD-ALDE.

Modificările le legile justiţiei „au fost introduse tocmai pentru a bloca lupta anticorupţie”, a acuzat Crin Bologa, în conferinţa Expert Forum.

Ocuparea posturilor vacante pentru procurori merge foarte greu, doar o treime dintre acestea având până în prezent candidaţi. Totodată, DNA întâmpină dificultăţi în dezvoltarea propriului serviciu tehnic, fapt care afectează desfăşurarea anchetelor, mai ales că, după deciziile CCR, SRI nu mai poate contribui pe acest palier. Nu în ultimul rând, persistă problema pierderilor de competenţe. În acest context, Crin Bologa a dat exemplul investigării magistraţilor corupţi, care a trecut la Secţia Specială. Dar, subliniază şeful DNA, în doi ani de funcţionare, Secţia Specială nu a găsit niciun magistrat corupt, „ceea ce nu s-a întâmplat niciodată când s-a ocupat DNA”.

Crin Bologa s-a referit şi la greutăţile întâmpinate de instituţie în contextul pandemiei, enumerând: suspendarea timp de două luni urmării penale în perioada stării de urgenţă, refuzul unor suspecţi sau martori de a veni la audieri, pe motiv că riscă să se infecteze, sau riscurile sporite ale percheziţiilor.

Totuşi, motoarele luptei anticorpţie nu s-au oprit, spune Bologa, şeful DNA arătând că în prezent sunt în lucru peste 3.500 de dosare, că a început să se ajungă la miniştri, primari şi că procurorii anticorupţie seintersează şi de achiziţiile publice făcute pe fondul Covid-19.

Oficialul a menţionat totodată o schimbare majoră de tendinţă: A crescut numărul sesizărilor făcute de cetăţeni şi procurori.

Crin Bologa a mai declarat şi că românia nu trebuie să renunţe la MCV, că este nevoie de o monitorizare şi că înainte de toate este necesară repararea legilor justiţiei, validarea acestui demers şi recuperarea competenţelor pierdute de către DNA, inclusiv pe infracţiunile magistraţilor şi semne concrete că lupta anticorupţie funcţionează la nivel mare.

Prezentă la conferinţa Expert Forum, Gabriela Scutea, procurorul general al României, a subliniat că „la DNA, deşi permanent se fac eforturi, există încă o dinamică de personal care nu ne permite să spunem că suntem în mod categoric pe plus”.

Principalele declaraţii ale lui Crin Bologa:

  • Funcţiile de procuror sunt ocupate doar în proporţie de 70%.
  • Sunt greutăţi în dezvoltarea serviciului tehnic, şi pe partea de resursă umană, şi pe partea tehnică.
  • Pe 39 de posturi de procuror s-au înscris doar 12. Acest lucru are la bază modificările operate la legile justiţiei, inclusiv creşterea vechimii de accedere la DNA.
  • Aceste modificări la legile justiţiei au fost introduse tocmai pentru a bloca lupta anticorupţie. Am avut noroc cu sprijinul populaţiei.
  • Aşteptăm cu nerăbdare modificarea legilor justiţiei.
  • Rezultatele noastre sunt foarte bune. În comparaţie cu 2018 şi 2019, avem mai multe dosare trimise în judecată şi mai mulţi inculpaţi trimişi în judecată.
  • Sperăm ca în dosarele trimise în judecată să nu mai avem un procent mare de achitări.
  • Anul trecut am avut un procent de 52%, ceea ce mie mi se pare inacceptabil.
  • Sperăm să trimitem în judecată dosare bine probate, astfel ăncât procentul de achitări să scadă în anii următori.
  • Un fapt îmbucurător este creşterea numărului de sesizări din partea cetăţenilor şia procurorilor. Este pentru prima oară când acest trend se schimbă, din 2015.
    Sperăm să obţinem o creştere de competenţă a DNA pe alte infracţiuni, precum evaziunea fiscală. Ar fi necesară incriminarea unor fapte grave în infracţiunile din administraţia publică.
  • Vom mai pierde din competenţe odată cu intrarea în funcţiune a Parchetului European.
    Toate pierderile de competenţe, precum cele legate de ifnracţiunile magistraţilor, au dus la o arie restrânsă a DNA. Sperăm să redobândim competenţe prin desfiinţarea Secţiei Speciale.
  • Lupta anticorupţie continuă, chiar dacă nu mai avem aceeaşi expunere publică. Există o hotărâre a CSM de anul trecut care ne limitează foarte mult posibilităţile de a face
  • Motoarele DNA nu s-au oprit, dar nu mai avem motoare diesel, ci electrice.
    După cum aţi văzut, au început să apară şi dosare cu nume mari, avem dosare cu miniştri, primari, la Braşov, Constanţa.
    Avem în lucru peste 3.500 de dosare, iar anul acesta am soluţionat 1.500 de dosare.
  • Noi nu avem competenţe pe infracţiunea de spălare de bani, ci doar pe infracţiunile predicate. Avem sute de comisii rogatorii în zeci de state îîn care căutăm banii. Dar sunt dosare greu de insturmentat, mai ales având în vedere nivelul de competenţă pe care îl avem şi capacitatea persoanelor vizate să îşi ascundă banii.
  • La achitări, procentul de 52% se referă la anul trecut. Douăzeci şi ceva la sută sunt ca urmare a deciziilor CCR pe dezincriminarea abuzului în serviciu, respectiv contribuţia serviciilor de informaţii.

Principalele declaraţii ale Gabrielei Scutea:

  • Observăm în comunicarea Comisiei Europene că au intervenit evoluţii ale politicilor unor state care confirmă abordări pe care România le-a aplicat încă de la aderare, în special cele referitoare la declaraţiile de avere şi funcţionarea ANI. Din păcate, articolul privind conflictul de interese a fost mult diminuat între timp.
  • Referitor la mica corupţie, la 30 septembrie aveam o evoluţie bună în ceea ce priveşte trimiterile în judecată, cu 293 de inculpaţi trimişi în judecată. Pentru mica corupţie, noi monitorizăm persoanele cu calitate sau fără calitate specială. Cele mai multe persoane trimise în judecată sunt fără calitate specială, 185.
  • Avem foarte multe dosare în lucrul pe suspiciuni de luare de mite, la nivelul Ministerului Public. Dar cele mai multe sunt pentru infracţiuni de dare de mită. Pe partea de luare de mită avem o durată mai mare a investigaţiilor. Trebuie să ne concentrăm în viitor, pentru că din perspectiva statului de drept, ţinta pe care trebuie să o atingem este asigurarea integrității sistemului public.
  • O treime dintre cazuri sunt sesizări din oficiu, aşadar avem surse de informaţii.
  • La DNA, deşi permanent se fac eforturi, există încă o dinamică de personal care nu ne permite să spunem că suntem în mod categoric pe plus.
  • Dosare avem suficiente, avem şi resurse care îşi menţin specializarea. Cei mai mulţi dintre colegii care trec de la structurile generale la DNA au competenţe în combaterea corupţiei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here