Preşedintele PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, a afirmat vineri, că, cu cât vom avea un guvern stabil mai repede, cu atât va fi mai bine. El a avertizat că există consecinţe grave, mai ales în planul fondurilor europene, dacă nu se pot adopta acte normative în perioada următoare, relatează News.ro.
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat, vineri, că preşedintele Nicuşor Dan va face o nominalizare de premier “când consideră de cuviinţă” sau va mai convoca alte consultări.
“Cu cât vom avea un guvern stabil mai repede, cu atât va fi mai bine”, a declarat, vineri, premierul interimar, Ilie Bolojan.
El a avertizat că aparatul guvernamental a “lăsat-o mai moale” în ultimele luni, din cauza insecurităţii, dar şi că există consecinţe grave, mai ales în planul fondurilor europene, dacă nu se pot adopta acte normative în perioada următoare.
“Nu trebuie să ne ascundem, această acţiune pe care a generat-o Partidul Social-Democrat, eu spun în mod iresponsabil pentru România, cu surle şi trâmbiţe, cu câteva luni de zile înainte, a generat o demobilizare a aparatului guvernamental”, a afirmat premierul interimar.
Potrivit acestuia, “atunci când nu există o direcţie clară, când nu există o presiune în sensul bun pentru a se mobiliza, aparatele administrative o lasă mai moale”.
“Şi în mod cert, de câteva luni de zile, am avut o încetinire a acestei activităţi pe bună dreptate, pentru că nu ştiau cine vine, cum vine, cine rămâne şi aşa mai departe. Ceea ce nu este benefic pentru absorbţia de fonduri europene, pentru plăţi, pentru lucruri absolut pertinente care nu au legătură cu politica sau cu alte aspecte”, a afirmat Bolojan.
El a precizat că, dacă Guvernul ar avea puteri depline, ar emite o ordonanţă de urgenţă şi s-ar bifa un jalon din PNRR.
“Gândiţi-vă că acest guvern nu poate să dea ordonanţe, nu poate să rezolve anumite lucruri şi, de exemplu, în domeniul îndeplinirii jaloanelor, practic, echipele tehnice negociază în aceste zile toate condiţiile. Dar dacă ar fi un guvern cu depline competenţe, ar putea să emită o ordonanţă de urgenţă şi s-a bifat imediat un jalon. Dacă nu, acel jalon trebuie rezolvat printr-un proiect de lege. Nici asta nu este o problemă. Ceea ce este important este ca eventuale modificări pe care le pot face parlamentarii, într-o comisie sau alta să nu fie de natură a denatura acordul Comisiei Europene şi după ce ai o lege nouă să nu fie acceptată ca jalon îndeplinit. Deci asta înseamnă nişte complicaţii pe care le avem şi cu cât se găseşte o formulă mai repede, cu atât există şi o predictibilitate pentru ceea ce va veni”, a mai declarat premierul Bolojan.
El a subliniat că România are nevoie de o bună guvernare.
“Indiferent ce guvern va veni şi ce soluţie politică se va găsi, sigur, România are nevoie de o bună guvernare. Are nevoie de o guvernare care păstrează echilibrele financiare. E foarte important acest lucru. Gândiţi-vă că avem nişte angajamente pe buget, avem nişte angajamente să facem reforme pentru a ne încasa fondurile europene. Fiecare reformă are o pondere de cel puţin 700 de milioane de euro. Cele nouă legi care trebuie să apară, dacă nu sunt aprobate în următoarea perioadă, putem să pierdem 7,5 miliarde de euro”, a transmis Ilie Bolojan.
El a explicat că PNL va susţine aceste proiecte indiferent dacă va fi în opoziţie sau la putere.
“Ar fi o gravă eroare – şi eu am speranţă că lumea politică este responsabilă şi că, în afară de cine e la putere, cine e în opoziţie, cine înjură mai tare pe celălalt – înţelegem că România are această problemă pe care trebuie să o rezolvăm şi cel puţin, aşa cum am declarat, PNL, indiferent unde va fi în etapa următoare, la putere sau în opoziţie, va susţine toate aceste proiecte, pentru că nu sunt proiectele unui partid, ci sunt proiectele României şi vom susţine orice fel de soluţii care sunt fezabile şi corecte pentru România”, a mai precizat Ilie Bolojan.
Bolojan, după semnarea acordului SAFE: Miza nu este doar securitatea României, ci şi capacitatea noastră de a produce mai mult aici, acasă, în parteneriat cu industria europeană / Cinci avantaje majore identificate
Premierul interimar Ilie Bolojan afirmă, vineri, după ce Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România, că miza nu este doar securitatea României, ci şi capacitatea noastră de a produce mai mult, în parteneriat cu industria europeană.
Premierul interimar Ilie Bolojan prezintă, vineri, cinci avantaje majore pentru România, după ce s-a semnat acordul SAFE dintre România şi Comisia Europeană, prin care România va avea acces la un împrumut de 16,68 miliarde de euro pentru investiţii în apărare, infrastructură strategică şi dezvoltarea capacităţilor de producţie din ţară.
Primul avantaj la care se referă Bolojan este dotarea armatei române cu tehnică de ultimă generaţie, pe baza planurilor de înzestrare întocmite de militari. “România va fi o ţară mai sigură. Cu dotări similare celorlalte armate din NATO, creşte interoperabilitatea în cadrul alianţei, pentru un Flanc Estic mai consolidat”, transmite premierul interimar.
Acesta se referă, în al doilea rând, la costuri reduse la jumătate pentru acest împrumut, comparativ cu condiţiile de piaţă pentru împrumuturi.
“Nu vom putea să reducem cheltuielile pentru apărare în următorii ani, din cauza războiului din Ucraina. De asemenea, nu vom putea evita să ne mai împrumutăm în anii următori, având de acoperit deficitele acumulate în ultimii ani. Pentru acest împrumut, garantat de Comisia Europeană, dobânzile sunt la jumătate faţă de cele la care ne împrumutăm în prezent, perioada de graţie este de 10 ani, iar cea de rambursare de 40 de ani”, explică premierul interimar.
Al treilea avantaj semnalat de Bolojan: “Finanţare pentru finalizarea autostrăzilor din nord-estul României”.
“Peste 4 miliarde de euro sunt direcţionate către tronsoanele de autostradă Paşcani-Suceava-Siret şi Paşcani-Iaşi-Ungheni. Fără acest credit, nu am fi avut finanţare pentru autostrăzile Moldovei. Conectivitatea este o condiţie de bază pentru dezvoltarea regiunilor, iar finalizarea lucrărilor la cele două tronsoane va susţine dezvoltarea jumătăţii de nord a României şi relaţiile economice cu Republica Moldova şi Ucraina”, mai scrie premierul interimar.
Al patrulea avantaj este transferul de tehnologie în ţară şi integrarea în lanţul valoric al industriei europene de apărare.
“O condiţie importantă a contractelor de achiziţie este ca mai mult de jumătate dintre componente să fie produse în România. Asta înseamnă transfer de tehnologie, investiţii şi capacitatea de a asigura mentenanţa tehnicii militare în ţară”, explică Bolojan.
Ultimul avantaj – refacerea industriei de apărare din ţară.
“O parte din investiţii se vor realiza prin asocierea cu firmele de stat din subordinea Ministerului Economiei, iar o altă parte cu firme private româneşti sau prin investiţiile directe ale marilor producători europeni în România”, afirmă Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, aceste investiţii vor pune în valoare vechea bază industrială, care nu era valorificată, şi vor crea noi locuri de muncă în zonele unde se vor localiza investiţiile.
“Mulţumesc tuturor celor care au lucrat în ultimele luni pentru ca acest acord să devină realitate. Miza acestui program nu este doar securitatea României, ci şi capacitatea noastră de a produce mai mult aici, acasă, în parteneriat cu industria europeană”, a încheiat premierul interimar.
Ministerul Finanţelor a anunţat că, joi, Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România, prin care ţara noastră va avea acces la 16,68 miliarde de euro pentru apărare şi infrastructură strategică.
“SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiţie în securitatea şi rezilienţa României. Prin SAFE, România nu investeşte doar în apărare şi securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană”, afirma ministrul Alexandru Nazare.
Instrumentul SAFE permite statelor membre să acceseze împrumuturi europene în condiţii avantajoase, pentru investiţii urgente în securitate şi apărare. Pentru România, finanţarea acoperă proiecte de înzestrare, tehnologie militară, infrastructură asociată şi proiecte de transport cu relevanţă strategică. Potrivit planului transmis Comisiei Europene, alocarea include aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru infrastructura de transport rutier de interes naţional, diferenţa fiind destinată proiectelor de înzestrare şi infrastructură din zona de apărare şi securitate.
România a semnat acordul în 12 mai, în baza aprobării Memorandumului de către Guvern şi de către preşedintele României. Documentele originale semnate au fost transmise cu celeritate Comisiei Europene şi au ajuns la Bruxelles în 13 mai.
Acordul stabileşte condiţiile de acordare a împrumutului, perioada de disponibilitate şi mecanismul prin care România va putea transmite cereri de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030.
După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană va putea acorda României o prefinanţare de 15% din împrumut, respectiv aproximativ 2,5 miliarde de euro. Fiecare tranşă, inclusiv prefinanţarea, va avea o maturitate de 45 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani.
Ministerul Finanţelor va gestiona fondurile acordate României prin SAFE, Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a Planului, iar instituţiile beneficiare – Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor – vor implementa proiectele şi achiziţiile asumate prin Planul de investiţii al României.
SAFE este un instrument european temporar, creat pentru a sprijini statele membre în realizarea unor investiţii urgente şi majore în apărare, în contextul deteriorării mediului de securitate european. Pentru România, finanţarea reprezintă atât un instrument de securitate, cât şi o oportunitate economică: investiţii în industrie, infrastructură, tehnologie şi capacităţi strategice, arată ministerul.
Bolojan, după ce Comisia Europeană a avertizat că economia României va stagna: Era evident că războiul din Golf va avea nişte efecte în economiile din toată lumea / În plus, nu trebuie să ascundem, este o reaşezare a economiei româneşti
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat, vineri, după ce Comisia Europeană a avertizat că economia României va stagna în 2026, că era un efect evident după izbucnirea războiului din Golf. În plus, crede premierul interimar, ”este o reaşezare a economiei româneşti”.
“Era evident că ceea ce s-a întâmplat de la finalul lunii februarie şi până astăzi, prin războiul din Golf, va avea nişte efecte asupra economiilor din toată lumea şi creşterea preţurilor la combustibil este un factor care nu ajută la dezvoltarea economică şi care a făcut ca toate economiile să încetinească, inclusiv economia noastră, contribuind, din păcate, şi la creşterea inflaţiei în sensul în care prognozele de reducere a inflaţiei nu s-au respectat aşa cum au fost gândite prognozele la început de an, neluând în calcul această situaţie excepţională”, a afirmat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că economia României este legată de cea a Uniunii Europene.
“De asemenea, ceea ce se întâmplă în continuare legat de războiul din Ucraina, legat de problemele tarifare dintre blocurile economice mari, nu este de natură să antreneze creşterea economică. Economia ţării noastre este legată de cea a Uniunii Europene, deci suntem ori tractaţi de economie, dacă merge foarte bine, mergem şi noi bine, sau încetiniţi în condiţiile în care nu există o creştere susţinută. Deci, aceste lucruri erau de aşteptat”, a mai transmis premierul.
El a subliniat că este nevoie de o reaşezare a economiei româneşti şi că ţara noastră a funcţionat mulţi ani cu deficite foarte mari.
“În plus, nu trebuie să ne ascundem, este o reaşezare a economiei româneşti. Vă rog să vă gândiţi că ani de zile am funcţionat cu nişte deficite foarte mari, deci, practic, am aruncat bani în piaţă şi, cu toate că am aruncat miliarde în piaţă, creşterea economică, 2023, 2024, 2025, n-a fost pe măsura banilor aruncaţi în piaţă, pentru că erau, în principal, bani duşi pe consum, care au avut efecte de creştere a deficitelor comerciale, de creştere a importurilor şi acum economia noastră se reaşează”, a declarat Ilie Bolojan.
El susţine că trebuie păstrate echilibrele bugetare în perioada următoare.
“Ceea ce trebuie să facem în perioada următoare, indiferent ce guverne vor fi, sunt aspecte de bază care înseamnă să ne păstrăm echilibrele bugetare, e foarte important acest lucru pentru ca rating-ul ţării noastre să fie predictibil, pentru ca încrederea investitorilor să rămână la un nivel rezonabil. E nevoie să derulăm absorbţia fondurilor europene pentru că bugetul de investiţii anul acesta este de 8% din PIB. Este cel mai mare buget de investiţii ca pondere, dar şi ca bugete din ultimii ani, datorită componentei de fonduri europene. Şi atragerea acestor bani asigură fluxul în zona industriei de construcţii şi a derivatelor”, a mai declarat Bolojan.
El a precizat că alte două aspecte importante sunt componenta de preţuri la energie şi să avem cât mai mulţi oameni pe piaţa muncii.
“De asemenea, e foarte important să lucrăm pe componenta de preţuri la energie. Preţul energiei nu este doar o componentă socială pentru familii, un cost suplimentar, ci are şi o componentă importantă pe competitivitate. Şi dacă vrem ca firmele româneşti să fie competitive sau mai competitive, e foarte important ca aceste costuri fixe ale componentei energetice să fie reduse în anii următori. În ultimul rând, e nevoie să avem mai mulţi oameni în piaţa muncii. Că ne place, că nu ne place, suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetăţeni în piaţa muncii din populaţia activă a României. Şi fără mai mulţi oameni în piaţa muncii, e greu de presupus, din nou, că vom avea o economie cu o productivitate mai mare, care să acopere toate nevoile, cu mai mulţi contribuabili”, a afirmat Bolojan.
Economia României este aşteptată să intre în stagnare în 2026, după o creştere de doar 0,7% în 2025, urmând să îşi revină abia în 2027, când avansul PIB ar urma să ajungă la 2,3%, potrivit noilor prognoze economice ale Comisiei Europene, publicate joi. Executivul european avertizează că măsurile de consolidare fiscală, inflaţia ridicată şi scumpirea energiei vor afecta puternic consumul intern şi nivelul de trai al populaţiei.
Bolojan, despre PNRR: Am constatat că există întârzieri de plată şi, fără să ne plătim constructorii cât mai repede, e greu de presupus că vor avea capacitatea financiară să lucreze susţinut, încât aceste proiecte să fie finalizate până în august
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat, vineri, că a constatat că există întârzieri de plată în unele proiecte PNRR şi a explicat că, dacă nu vor fi plătiţi cât mai repede constructorii, atunci este greu de presupus că vor avea capacitate financiară să lucreze susţinut pentru ca aceste proiecte să fie finalizate până în luna august, termenul limită pentru PNRR.
“Un alt aspect important este asigurarea fluxurilor de plăţi. Am constatat, preluând responsabilitatea unor ministere în această perioadă, că există întârzieri de plată şi, fără să ne plătim constructorii cât mai repede posibil, e greu de presupus că vor avea capacitatea financiară să lucreze susţinut, în aşa fel încât aceste proiecte să fie finalizate până în luna august”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă.
El a mai declarat că Programul Anghel Saligny se va desfăşura normal în perioada următoare, dar capacitatea de suplimentare a fondurilor alocate la început de an este foarte scăzută.
“Am discutat despre proiectele care sunt pe componenta Anghel Saligny. În ceea ce priveşte plăţile, săptămâna trecută Ministerul Dezvoltării a asigurat plăţile la zi, pentru că Ministerul de Finanţe a făcut deschiderile bugetare în acest sens. În ceea ce priveşte programul, el se va desfăşura normal în perioada următoare, dar capacitatea de suplimenta fondurile faţă de ceea ce a fost alocat la început de an este foarte scăzută având în vedere necesitatea de finanţare pentru a acoperi diferenţele pe proiectele din fonduri europene”, a transmis Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, anul acesta cea mai importantă componentă de investiţii publice este cea din PNRR, fiind de aproximativ 10 miliarde de euro.
Ministerul Sănătăţii a analizat situaţia proiectelor din cadrul PNRR, constatând că, în cazul a 6 spitale şi 2 centre de pregătire continuă, se înregistrează costuri suplimentare care depăşesc valorile prevăzute iniţial, valoarea totală a acestor depăşiri fiind estimată la aproximativ 1,2 miliarde de lei.
Ministerul Sănătăţii a transmis lista cu proiectele la care s-au identificat probleme:
- Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa
- Centrul de patologie vasculo-cerebrală şi neurochirurgie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj
- Centrul Chirurgical Cardiovascular la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş
- Centrul de Diagnostic şi Tratament al Tuberculozei Zerlendi- Institutul Marius Nasta, Bucureşti
- Departament Sănătatea Mamei şi Copilului Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Constanţa
- Spitalul Agrippa Ionescu Baloteşti
- Construcţia şi dotarea Centrului de dezvoltare a competenţelor pentru personalul din sistemul public de sănătate- UMF CAROL DAVILA-Bucureşti
- Centrul de instruire în vederea dezvoltării competenţelor pentru personalul din sistemul public de sănătate-UMF”GEORGE EMIL PALADE” din TÂRGU MUREŞ
Instituţia a precizat că firma constructoare de la Institutul Marius Nasta a retras personalul din cauza întârzierilor la plată.
Premierul Ilie Bolojan a cerut, miercuri, în şedinţa în care s-a discutat stadiul implementării PNRR, ca toţi coordonatorii de investiţii şi reforme să analizeze necesarul de finanţare de la bugetul de stat, astfel încât Ministerul Finanţelor să asigure resursele bugetare pentru fluxul de plăţi pentru proiectele din PNRR.
Analiza de la Guvern a arătat o situaţie specială la Ministerul Sănătăţii, care are nevoie de promovarea în regim de urgenţă a mai multor Hotărâri de Guvern restante, pentru asigurarea plăţilor, astfel încât spitalele finanţate din PNRR să fie finalizate până la sfârşitul lunii august, potrivit termenului asumat.
Bolojan, despre acuzaţiile la adresa Oanei Gheorghiu: PSD a dărămat un guvern şi, în loc să aibă decenţa să-şi asume guvernarea, pentru a acoperi fuga de răspundere, se creează tot felul de pseudoştiri
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, vineri, comentând acuzaţiile de trafic de influenţă care îi sunt aduse vicepremierului Oana Gheorghiu, că PSD a dărămat un guvern din care a făcut parte şi, în loc să îşi asume guvernarea, pentru a-şi acoperi fuga de răspundere, se creează tot felul de pseudoştiri.
Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, dacă ştia de intervenţiile pe care vicepremierul Oana Gheorghiu le-a făcut, fiind acuzată de trafic de influenţă.
“În această perioadă, în mod mincinos şi pentru a acoperi fuga de răspundere, trebuie să fim conştienţi că PSD a dărâmat un guvern din care a făcut parte şi, în loc să aibă decenţa să-şi asume efectiv guvernarea, să spună acesta este premierul nostru, asta este soluţia, sigur, urmând ca domnul preşedinte să accepte sau nu astfel de propuneri, vedeţi că de peste două săptămâni fug de orice fel de răspundere. Şi atunci, pentru a acoperi această fugă de răspundere, se creează tot felul de pseudoştiri”, a afirmat Ilie Bolojan.
El a dat şi un exemplu în acest sens.
“Înţeleg că, în toamna anului trecut, pe fondul unor adrese care veneau legate de poziţia Guvernului României vizavi de sentinţe date pentru o firmă a fraţilor Micula, de exemplu, în anii trecuţi, colegii au făcut o întâlnire cu cei care ştiau despre ce este vorba şi acolo cineva a povestit că, pe vremea fostului premier Ludovic Orban, s-au alocat nişte fonduri, s-au discutat. Să ai tupeul, să vii să confunzi planurile, să spui că pe vremea actualui premier s-a întâmplat asta, să minţi cu neruşinare, aşa cum a făcut domnul Zamfir. După aceea, sigur, să corectezi, să spui doar premierul. Să faci aceste lucruri arată o lipsă totală de răspundere şi aceste minciuni nu fac decât să se întoarcă împotriva celor care le lansează. Şi aceste blufuri legate de doamna Gheorghiu sunt tot în acelaşi registru”, a declarat Ilie Bolojan.
Senatorul PSD Daniel Zamfir îl acuză pe premierul Bolojan că, pe un şerveţel şi cu un pix, cu fraţii Micula, în prezenţa funcţionarilor Ministerului de Finanţe, împărţeau banii din fondul de rezervă, el arătând că este poate cel mai grav trafic de influenţă de la Revoluţie. Senatorul PSD a susţinut şi că, “în 2019, dinozaurul Ludovic Orban, când era prim-ministru, printre primele documente pe care le-a semnat, a fost prioritizarea suspectă a unor plăţi uriaşe, de peste 230-250 de milioane de euro, către fraţii Micula”.
Zamfir a mai spus că solicită instituţiilor abilitate ale statului să cerceteze felul în care au acţionat şi continuă să acţioneze cei care ar fi trebuit să apere interesele statului, în acest caz.
Fostul şef al Autorităţii pentru Digitalizarea României, Dragoş Vlad, a depus o plângere penală la DNA, în care acuză presiuni repetate, în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice şi presiuni în găsirea unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi Schwartz. Vizaţi sunt vicepremierul Oana Gheorghiu şi ministrul Economiei, Irineu Darău.
Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu a formulat, miercuri, o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care a solicitat cercetarea fostului şef al instituţiei, Dragoş Cristian-Vlad, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, în scopul aflării adevărului şi recuperării prejudiciului, după anularea procedurii de achiziţie publică iniţiate în contextul implementării proiectului “Platforma Naţională de Interoperabilitate”.
Bolojan, despre proiectul mini-reactoarelor nucleare de la Doiceşti: Are nişte probleme pe care nu le putem nega. Şi timpul va confirma dacă ceea ce am spus este real sau nu / Sunt trei planuri care au fost amestecate în aceste zile
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, că proiectul mini-reactoarelor nucleare de la Doiceşti are nişte probleme care nu pot fi negate şi a precizat că timpul va confirma dacă ceea ce a spus este real sau nu. El a adăugat că România are nevoie în multe domenii de transfer de tehnologii.
Ilie Bolojan a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, despre situaţia mini-reactoarelor nucleare de la Doiceşti.
“Sunt trei planuri care au fost amestecate în aceste zile. Unul este planul parteneriatului strategic cu Statele Unite. Al doilea este planul transferului de tehnologie modern în România şi al treilea plan este proiectul respectiv”, a răspuns Ilie Bolojan.
El susţine că proiectul de la Doiceşti are nişte probleme care nu pot fi negate.
“Dar al treilea plan, cel de care am discutat în mod real, nu-l putem nega, este proiectul propriu-zis. Şi aşa cum am precizat legat de acest proiect de la Doiceşti el are nişte probleme pe care nu le putem nega. Şi timpul va confirma dacă ceea ce am spus este real sau nu. La fel, la centrala de la Iernut, putem să spunem că n-a fost începută de 10 ani şi că ar fi trebuit să fie terminată în trei ani de zile. Putem să spunem asta. Putem să spunem că, dacă nu rezolvam un memorandum ieri în şedinţa de guvern, era greu să se contracteze cu cei peste 30 de subcontractori, care au făcut 90% din centrală direct de către Romgaz terminarea, ca să nu ne pierdem garanţiile şi aşa mai departe”, a mai afirmat Ilie Bolojan.
În 15 mai, Ilie Bolojan a dat un exemplu de ce a găsit în “cămara”, unde afirmase, în ultima perioadă, că a aprins lumina, el arătând că reactorul SMR de la Doiceşti a consumat peste 240 de milioane de dolari şi “vom rămâne cu un teren şi cu nişte hârtii”.
El este de părere că responsabilă pentru eşecul proiectului care viza realizarea mini-reactoarelor nucleare de la Doiceşti este conducerea Nuclearelectrica, pentru că nu s-a asigurat că investiţiile făcute au un rezultat viabil.
El arată că sute de milioane de euro au fost investiţi pentru un teren, realizarea unor documente, pentru ca, în final, să se constate că investiţia necesară punerii în practică a proiectului este una uriaşă, iar preţul la care energia nucleară ar fi fost produsă este mai mare decât cel din piaţă.
“Mie mi s-a părut responsabil că, dacă îţi respecţi partenerii, să-i informezi. Aşa cum am făcut eu cu Ambasada Statelor Unite. Acest proiect are nişte probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent”, adăuga Bolojan.
Fostul ministru PSD al Energiei Bogdan Ivan a răspuns criticilor premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la proiectul reactoarelor modulare mici de la Doiceşti, precizând că nu este un proiect politic, ci unul strategic.
“Un proiect de energie nucleară nu e un drum comunal sau un cămin cultural. Este una dintre cele mai sofisticate tehnologii din toate timpurile”, îi transmite el lui Bolojan.
Nuclearelectrica arată, într-un document privind stadiul derulării proiectului, transmis Bursei de Valori Bucureşti, proiectul Reactoarelor Modulare Mici – Doiceşti are un potenţial enorm de dezvoltare a industriei nucleare româneşti, a Nuclearelectrica, a lanţului de furnizare, a sistemului educaţional asociat, al atragerii de investiţii.
Ulterior, Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, care deţine 50% din capitalul societăţii de proiect RoPower Nuclear SA, înfiinţată pentru implementarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doiceşti, cu tehnologia dezvoltată de americanii de la NuScale, a transmis că, pentru finanţarea proiectului, are în vedere atragerea de noi investitori, interes deja exprimat, accesarea de credite de la Agenţii de export, de granturi şi alte surse.
“Proiectul SMR este conform planificării ca buget şi etape, considerat robust din punct de vedere al securităţii nucleare, respectat în plan internaţional, cu interes din partea comunităţii investitorilor (investitori în camera de date), dezvoltat în echipe mixte de specialişti România – SUA, cu atenţie maximă acordată dezvoltării unui proiect reper pentru industria nucleară, implicit eficientizare maximă a costurilor”, menţionează compania, adăugând că “proiectele energetice strategice sunt şi trebuie să fie transpartinice, dezvoltate strict în interesul României”.
