Comisia Europeană suspendă plata a 869 de milioane de euro din PNRR către România, pentru neîndeplinirea a trei jaloane. Unul dintre acestea este cel legat de pensiile speciale, altul are legătură cu înfiinţarea şi operaţionalizarea unei autorităţi care să monitorizeze activitatea întreprinderilor publice, iar al treilea este legat de administratori ai companiilor publice care activează în domeniul energiei. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, anunţă că România are termen până în 28 noiembrie să aducă la îndeplinire ceea ce şi-a asumat în cadrul acestor jaloane din PNRR, notează News.ro.
”În cursul zilei de miercuri Comisia Europeană a emis Decizia 3487 din 28 mai 2025 prin care a aprobat în legătură cu cererea de plată nr. 3 plata sumei de 1.279.000.000 euro, din care componenta de grant este 622 de milioane euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. De asemenea, tot prin aceeaşi decizie, Comisia Europeană a decis suspendarea sumei de 869 de milioane de euro din care componenta de grant 814 milioane euro şi cea de împrumut de 55 de milioane de euro. Consecinţa adoptării acestei decizii, care este o componentă bună pentru ceea ce înseamnă încasările la bugetul de stat al României, este că termenul de 6 luni pentru suma suspendată de 869 de milioane de euro curge din 28 mai 2025 şi se împlineşte pe data de 28 noiembrie 2025”, a anunţat, vineri, Marcel Boloş.
El a subliniat că unul dintre jaloanele suspendate este cel legat de operaţionalizarea şi funcţionarea Autorităţii de Monitorizare a Indicatorilor de Performanţă a Întreprinderilor Publice (AMPIP) pentru care sunt suspendaţi 330 de milioane de euro. Boloş a precizat că acest jalon va fi soluţionat până la termenul-limită, până atunci va fi numită conducerea AMEPIP după standardele impuse de Comisie. Procedura este în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului, termenul pentru depunerea candidaturilor pentru comisa care va evalua candidaţii la conducerea AEMPIP fiind 11 iunie.
Al doilea jalon pentru care România nu primeşte bani are legătură cu numirea a 43 de administratori de companii din domeniul energiei, suma suspendată fiind de 227 de milioane de euro. În prezent se derulează noi proceduri la opt companii pentru desemnarea administratorilor, printre acestea numărându-se Nuclearelectrica, Hidroelectroca, Romgaz, Oil Terminal Conpet. La alte companii procedurile de desemnare a administratorilor nu au fost reluate.
Pensiile de serviciu reprezintă un alt motiv pentru care Comisia Europeană a suspendat bani din PNRR pentru România. Suma suspendată pentru neîndeplinirea acestui jalon este de 231 milioane de euro.
”Proiectul de act normativ care priveşte componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistraţi este trecut de dezbaterile în comisii în Senat şi are două prevederi: creşterea vârstei de pensionare progresiv (…), iar baza de calcul pentru determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puţin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile din plen, la 85% din veniturile nete”, a precizat Marcel Boloş referindu-se la acest jalon.
România riscă să piardă 11,9 miliarde de euro din PNRR din cauza proiectelor întârziate. Autorităţile de la Bucureşti au identificat proiecte întârziate în cuantum de 8 miliarde, la care Comisia Europeană adaugă altele de 3,9 miliarde
România riscă să piardă 11,9 miliarde de euro fonduri europene alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) din cauza proiectelor întârziate. Autorităţile de la Bucureşti au identificat proiecte aflate în întârziere în cuantum de 8 miliarde, la care Comisia Europeană adaugă altele de 3,9 miliarde, conform datelor prezentate, vineri, de ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş. El a explicat că, pentru ca un proiect derulat prin PNRR să fie considerat în grafic, autorităţile de la Bruxelles cer ca stadiul de implementare a acestuia să fie de cel puţin 50%. Ministrul a admis că România are un ”ritm lent” în care se fac aceste investiţii.
”În ceea ce priveşte riscul de a pierde banii europeni, tocmai miza aceasta este, în ceea ce priveşte renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde avem investiţii cu o valoare de 8 miliarde de euro, pe care le-am estimat că există un risc de neimplementare. Comisia Europeană a evaluat că, în plus faţă de aceşti 8 miliarde, încă 3,9 miliarde s-ar afla în aceeaşi situaţie şi, desigur, acum ne concentrăm pentru ca în renegociere să securizăm absorbţia grantului, care înseamnă 13,1 miliarde de euro pentru ţara noastră şi este obiectivul pe care îl urmărim imediat”, a afirmat Marcel Boloş, vineri, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări.
El a subliniat că absorbţia fondurilor puse la dispoziţia României prin PNRR va depinde în mare măsură şi de felul în care autorităţile vor face monitorizarea în timpul rămas până la data la care trebuie să fie implementat PNRR, respectiv 31 august 2026.
Boloş este de părere că ”fiecare clipă rămasă până la data implementării finale a PNRR-ului este preţioasă, astfel încât să reuşim ca cei 28 de miliarde de euro pe care îi avem alocaţi să nu îi pierdem”.
Ministrul Proiectelor Europene a explicat că, pentru a considera că un proiect poate fi finalizat în termenul prevăzut în PNRR, oficialii europeni iau în calcul stadiul de implementare în care acesta se află şi care trebuie să fie de cel puţin 50%.
”Progresul fizic pe care l-a solicitat Comisia pentru investiţii ca să rămână pe componenta de grant este de 50%, peste 50%. Deci e o condiţie destul de dură pentru noi, pentru că ritmul acesta lent de implementare a investiţiilor, din păcate, îl avem. Noi am încasat de la Comisia Europeană 9,4 miliarde euro, la care se vor adăuga încă 1,279 milioane euro până pe data de 10 iunie. Am plătit până acum la beneficiari, respectiv la cei care au contracte de finanţare încheiate 8,3 miliarde euro. În situaţie de risc de întârziere a implementării, adică cele care sunt cu risc de neimplementare, noi le-am estimat, împreună cu colegii, la valoarea de 8 miliarde de euro. Comisia Europeană spune că în plus, din punctul lor de vedere, s-ar mai adăuga 3,9 miliarde, deci am avea un total în risc investiţii în valoare de 11,9 miliarde euro”, a subliniat Marcel Boloş.
Ministrul a explicat că autorităţile de la Bucureşti consideră că au clarificat, din punct de vedere tehnic şi al respectării condiţiilor de eligibilitate, problema proiectelor de infrastructură de apă-canalizare demarate prin Programul ”Anghel Saligny”, finanţat din fonduri guvernamentale, astfel încât unele dintre aceste să poată fi preluate pentru finanţare în PNRR.
Boloş este de părere că şi proiectele care vizează componenta de conectivitate pentru comunităţile locale ar putea primi finanţare europeană, acest aspect fiind, în prezent, în curs de analiză la Comisia Europeană.
”De asemenea, la Ministerul Transporturilor, unde este o sumă importantă pentru proiectele de infrastructura de transport, în discuţie sunt două aspecte: actualizarea costurilor, investiţiilor din infrastructura de transport şi transferul unei sume importante din bugetul de stat, noi spunem finanţare publică naţională, în valoarea proiectelor, în valoarea decontată din fonduri PNRR, care este de asemenea în curs. Deci spuneam că miza este una foarte mare pentru ţara noastră din perspectiva renegocierii, pentru că ea priveşte salvarea portofoliului de proiecte de investiţii cu un ritm lent de implementare, respectiv înlocuirea acestora cu proiecte compatibile cu criteriile de eligibilitate PNRR şi acestea provin din Programul «Anghel Saligny», de la Administraţia Fondului pentru Mediu şi din programul naţional, respectiv fondurile naţionale alocate pentru conectivitate, care sunt proiecte importante pentru comunităţile locale din România”, a explicat Boloş.
România a încheiat contracte în valoare de 30 de miliarde de euro pentru proiecte derulate pe fonduri europene, în cadrul Politicii de Coeziune
România a încheiat contracte în valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro în cadrul unor proiecte derulate pe fonduri europene, în cadrul Politicii de Coeziune, situându-se pe locul al doilea după Polonia în ceea ce priveşte valoarea contractelor încheiate pe fonduri din acest program, anunţă ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloş. Săptămâna aceasta, România va trimite Comisiei Europene aplicaţii de plată în valoare de 2,1 miliarde de euro pe fonduri europene, altele decât Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
”Am anunţat cele 2,6 miliarde de euro pe care le avem în lucru ca şi aplicaţii de plată pentru a putea deconta banii din bugetul Politicii de Coeziune. (…) Din cele 2,6 miliarde de euro pe care le-am precizat în zilele trecute, până mâine (sâmbătă – n.r.) se trimit la Comisie aplicaţii de plată în valoare de 2,1 miliarde de euro. Sunt ultimele eforturi pe care le depunem pentru a trimite aceste aplicaţii de plată importante pentru Politica de Coeziune şi până la sfârşit de luna iulie mai avem programaţi încă 650 de milioane de euro care ar fi de decontat pentru ceea ce înseamnă Politica de Coeziune”, a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
Ministrul a precizat că România se situează pe locul al doilea, după Polonia, în ceea ce priveşte contracte încheiate pentru finanţare din fonduri de coeziune, fiind vorba despre aproape 5.000 de contracte a căror valoare totală este de 30 de miliarde de euro.
”Până în prezent avem încheiate pentru ceea ce înseamnă Politica de Coeziune contracte de finanţare în valoare de 30 de miliarde de euro. Sunt 4.966 de contracte de finanţare şi suntem pe locul doi după Polonia în ceea ce priveşte valoarea contractelor de finanţare. Este adevărat că acum trebuie să ne concentrăm eforturile pentru ceea ce înseamnă implementarea acestor investiţii care sunt separate de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar în acest sens ministerul nostru a pregătit un pachet de măsuri care probabil după instalarea noului guvern vor trebui aprobate, ca să dăm un nou imbold investiţiilor atât din Politica de Coeziune, cât şi celor care se finanţează din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a subliniat Boloş.
România are alocate în cadrul Politicii de Coeziune 44 de miliarde de euro, iar din această sumă componenta de grant este de 30,9 miliarde de euro.
România doreşte amânarea Legii salarizării unitare în sectorul bugetar, până la depunerea ultimei cereri de plată din PNRR. Motivul invocat este că pentru aplicarea legii trebuie ca deficitul bugetar să fie sub 5%
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, anunţă că România pregăteşte cererea de plată numărul 4 din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În acest context, Boloş afirmă că România vizează, la renegocierea cu Comisia Europeană, majorarea cu trei miliarde de euro a cuantumului cererii de plată 4, dar şi amânarea aplicării Legii salarizării unitare în sectorul bugetar, până la depunerea ultimei cereri de plată din PNRR, motivul invocat fiind acela că pentru aplicarea legii trebuie ca deficitul bugetar să fie sub 5%.
”Cererea de plată 4 se află în curs de negociere cu Comisia Europeană, pentru că discutăm de o cerere de plată 4 restructurată, respectiv creştem numărul de jaloane de la 46 la 95, încercând să devansăm o parte din jaloane care au fost îndeplinite şi, odată cu aceasta, să creştem valoarea acestei cereri de plată de la 2.680.000.000, cât este în momentul de faţă în PNRR, la 5,7 miliarde euro. Discutăm, dacă renegocierile cu Comisia Europeană decurg în ritmul pe care ni l-am propus, discutăm de o creştere a valorii a cererii de plată cu 3 miliarde de euro”, a afirmat, vineri, ministrul Marcel Boloş.
El a precizat că această cerere de plată este importantă nu doar din perspectiva valorii sale, ci şi în ceea ce priveşte reformele pe care le cuprinde. Printre aceste reforme se numără cea fiscală, taxa pentru poluare pentru mijloacele de transport, Legea energiei, Legile Justiţiei, Codul Urbanismului şi platforma electronică de punere în aplicare a acestor reglementări, Codul Silvic şi reorganizarea Romsilva, strategia hidrogenului şi strategia bio-diversităţii.
În cadrul cererii de plată 4, România a propus Comisiei Europene amânarea Legii salarizării unitare până la ultima cerere depusă în cadrul PNRR, pe motiv că intrarea în vigoare a acestei legi este condiţionată de deficitul bugetar, care trebuie să fie sub 5% pentru ca legea să poată fi aplicată.
”Tot în legătură cu cererea de plată 4, Legea salarizării unice este propusă pentru amânare până la ultima cerere de plată pe care o vom avea în legătură cu PNRR. Este o reformă importantă în sectorul public, însă intrarea acesteia în vigoare este condiţionată de ţinta de deficit bugetar care trebuie să fie de sub 5% pentru ca legea privind salarizarea unică să intre în vigoare”, a explicat ministrul.
Boloş: Dacă nu vom avea reforma fiscală la cererea de plată 4, e limpede că riscăm o penalitate foarte consistentă, dar e şi un semnal pe care îl transmitem în privinţa reacţiei pe care pieţele financiare o au
România riscă penalităţi în valoare de 660 de milioane de euro dacă nu realizează, în termenul stabilit prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), reforma fiscală pe care şi-a asumat-o. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă că, dincolo de cuantumul penalităţilor, unul ”consistent”, important este şi semnalul pe care pieţele financiare îl primesc în situaţia în care ţara nu pune în aplicare măsurile fiscale pe care şi le-a asumat. Boloş explică faptul că e nevoie ca, în următoarele şase luni, România să asigure cel puţin 23 de miliarde de lei la buget, lucru dificil de implementat, având în vedere încasările care se fac.
”Dacă nu vom avea reforma fiscală la cererea de plată 4, este limpede că riscăm o penalitate care este foarte consistentă pentru ţara noastră, dar este un semnal, de asemenea, pe care îl transmitem în relaţia cu Comisia Europeană în privinţa respectării angajamentelor pe care le avem, pe de o parte, şi pe de altă parte în privinţa reacţiei pe care pieţele financiare o pot avea, pentru că orizontul de aşteptare pentru ţara noastră este unul destul de mare, astfel încât acest angajament extrem de serios să fie dus la bun sfârşit. (…) Nu este vorba de blocare, este vorba de aplicarea unor penalităţi care sunt de minim 660 de milioane de euro. Să zicem că penalitatea este consistentă, dar ceea ce înseamnă aşteptările şi angajamentele pe care le avem faţă de Comisia Europeană cred că sunt mult mai sensibile şi foarte importante, precum şi reacţia pe care pieţele financiare o au în privinţa acestui angajament, care este nuca fierbinte a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a Planului Fiscal în condiţiile în care avem o decizie a Comisiei Europene în acest sens şi o procedură care este în Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene la articolul 126, unde spune foarte clar, la alineatul şapte din această procedură, unde spune paşii pe care se parcurg până la decizia finală pe care o ia Comisia atunci când nu punem în aplicare măsuri pentru încetarea procedurii de deficit bugetar excesiv”, a declarat Marcel Boloş, vineri, într-o conferinţă de presă.
Ministrul a explicat că România trebuie să asigure la bugetul public 23 de miliarde de lei, în următoarele şase luni, lucru care este dificil de realizat.
”Ce pot să vă spun este că impactul bugetar de 23 de miliarde, minim, pe care îl avem de asigurat trebuie să îl asigurăm pentru restul perioadei de şase luni care au mai rămas până la sfârşit de an. Împărţim 23 la şase şi vedem că aproape 4 miliarde de lei lunar ar trebui să se regăsească, într-o formă sau alta, sub formă de impact bugetar pentru reforma fiscală, ceea ce pot preciza că este foarte greu de asigurat, foarte greu de implementat, având în vedere nivelul lunar al încasărilor pe care îl avem la bugetul de stat”, a arătat ministrul.
El a subliniat că reforma fiscală este un angajament pe care România şi l-a luat începând cu anul 2021, este prevăzut în jalonul 207 şi include reforma micro-întreprinderilor, reforma restructurării facilităţilor fiscale şi reforma impozitului pe proprietate.
”Reducerea de cheltuială este complementară cu reforma fiscală şi deschide calea pentru a uşura calea reformei fiscale cu cele patru componente ale sale. (…) Cum am precizat, de asemenea, cei 1,7% din PIB cu impactul bugetar de 23 de miliarde de lei sunt scrise negru pe alb şi Comisia, din această perspectivă, din câte am discutat şi ultimele dăţi, aşteaptă progrese pe care să le arate România că le-a făcut pe calea angajamentelor pe care le-a îndeplinit”, a adăugat Marcel Boloş.
Boloş: E de domeniul evidenţei că modelul nostru de finanţe publice are probleme. Se vede din indicatorii macroeconomici şi din evoluţia deficitului bugetar/ Restructurarea structurilor supradimensionate sau renunţarea la unele sporuri „ţin de bunul simţ”
Marcel Boloş, ministru al Proiectelor Europene şi fost ministru al Finanţelor Publice, afirmă că România are „o problemă” în ceea ce priveşte modelul de finanţe publice, el susţinând că faptul că „modelul de finanţe publice are probleme, se vede din indicatorii macroeconomici şi din evoluţia deficitului bugetar”. Calculele făcute arată că problema deficitului operaţional al României – diferenţa dintre venituri şi cheltuielile statului – va fi rezolvată în anul 2028 şi numai după ce se implementează reforma fiscală. Marcel Boloş spune că restructurarea numărului de personal în structuri supradimensionate sau renunţarea la unele sporuri de care beneficiază bugetarii sunt măsuri care „ţin de bunul simţ”.
„Acum, este de domeniul evidenţei că modelul nostru de finanţe publice are probleme. Se vede din indicatorii macroeconomici şi din evoluţia deficitului bugetar. (…) Din punct de vedere al modelului de finanţe publice, este limpede că avem o problemă”, a afirmat vineri, într-o conferinţă de presă, Marcel Boloş
Fostul ministru al Finanţelor Publice a explicat că, pentru fiecare stat, sustenabilitatea finanţelor publice este raportată la Regulamentul privind guvernanţa economică care se aplică la nivel european şi este analizată prin indicatorul de deficit bugetar şi indicatorul privind datoria publică.
„Toate statele membre au aceşti indicatori de analiză şi sunt monitorizaţi de către Comisia Europeană. Deci este limpede că acum trebuie luate aceste măsuri pentru că avem o problemă de deficit operaţional. Ce înseamnă deficitul operaţional? Cheltuielile de funcţionare ale statului nu sunt acoperite din veniturile curente. Este simplu, şi noi în simulările pe care le-am făcut când am depus Planul fiscal a reieşit că anul în care se va rezolva problema deficitului operaţional este anul 2028 şi numai după ce se implementează reforma fiscală”, a adăugat Marcel Boloş.
Acesta a ţinut să sublinieze că nu trebuie făcută comparaţia între deficitul bugetar de 2,95% din PIB raportat în luna aprilie a acestui an cu luna aprilie a anului trecut, când au fost implementate unele măsuri care au vizat creşteri ale veniturilor populaţiei şi plăţi anticipate de pensii.
„Aprilie a fost 2,95%, să ştiţi că nu se compară aprilie 2025 cu aprilie 2024. Vă reamintesc că în luna aprilie 2024 am făcut plăţi anticipate pentru pensii, erau Paştile anului 2024 am făcut 11 miliarde de lei plăţi în avans pentru ceea ce înseamnă cheltuielile cu pensiile şi atunci noi am avut un 3,24%. Deci nu sunt luni comparabile din punct de vedere al deficitului”, a explicat Boloş
Fostul ministru al Finanţelor a arătat că, anul trecut, odată cu adoptarea măsurilor care au vizat creşteri de pensii şi salarii, „toţi au avut beneficiul acestor creşteri”, însă au fost angajate cheltuieli care nu erau prevăzute în buget, ceea ce, alături de nivelul ridicat al investiţiilor, a dus la situaţia în care România se află acum din punctul de vedere al finanţelor.
„Anul 2024 a fost anul în care măsurile privind creşterea salariilor, să nu uităm, profesori, medici, sistemul de apărare naţională, ordine publică, tot sectorul public a primit avans din legea salarizării unice. Când noi am spus majorare de salarii, astea nu au fost bugetate, mă iertaţi. A fost decizia coaliţiei de guvernare, foarte bine. Tuturora, de la recalcularea pensiilor până la ultimul funcţionar din sectorul public, toţi au avut beneficiul acestor creşteri. Noi de la Ministerul Finanţelor am precizat că aceste creşteri nebugetate vor duce la o îndepărtare de la traiectoria de deficit bugetar, pentru că este de domeniul firescului ca atunci când cheltuielile nu sunt bugetate, dar tu le aprobi în timpul anului, impactul este pe deficitul bugetar”, subliniază Marcel Boloş.
Ministrul Proiectelor Europene susţine de asemenea că „trebuie implementate pentru a reintra în parametrii normali privind sustenabilitatea finanţelor publice”, Boloş considerând că acele cheltuieli care nu aduc eficienţă în utilizarea fondurilor publice sunt primele cu privire la care autorităţile trebuie să ia măsuri, „din respect faţă de contribuabil şi faţă de cetăţeni”.
„S-a dat ca şi exemplu această restructurare a numărului de personal şi a ceea ce înseamnă uneori structuri supradimensionate ale autorităţilor şi instituţiilor publice, dar şi celebrul exemplu cu antena pusă pe clădirea unei instituţii publice pentru care se primeşte un spor la salariu de 15%. Sunt exemple care ţin de bunul simţ şi prima măsură care a fost anunţată ca prioritate a fost reducerea de cheltuială publică. A doua măsură a fost cea legată de mai buna colectare”, mai spune Boloş.
În ceea ce priveşte posibilitatea ca în anul 2026, pensiile şi salariile să fie îngheţate, Boloş spune că „nu s-a luat în calcul o asemenea ipoteză pentru anii următori”.
Boloş: Statul român plăteşte anual aproape 14 miliarde de lei pe sporuri, bonusuri şi prime către bugetari. Suma nu include plata cu ora, normele de hrană sau echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public
Statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal, iar din această sumă 13,7 miliarde de lei sunt plătiţi pentru sporuri, bonusuri şi prime acordate unor categorii de angajaţi din sistemul bugetar, afirmă fostul ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş. Această sumă de 13,7 miliarde de lei nu include plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public.
Marcel Boloş, fost ministru al Finanţelor Publice, a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, care este suma pe care statul o cheltuie în fiecare an pentru sporuri, bonusuri, premii sau prime pentru angajaţii de la stat.
„13,7 miliarde de lei”, a răspuns ministrul, subliniind că suma nu include alte beneficii de care se bucură bugetarii.
„Asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal”, a adăugat Boloş.
Întrebat la cât se ridică valoarea cheltuielilor totale care includ norma de hrană, de echipament sau plata cu ora, Marcel Boloş a răspuns: „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal ale statului – n.r.)”.
Marcel Boloş e de părere că „trebuie luată fiecare categorie de funcţionari publici” şi analizate beneficiile pe care aceste categorii le au.
„Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, argumentează ministrul.
De asemenea, întrebat de ce autorităţile susţin amânarea implementării Legii salarizării unice în contextul în care este nevoie de mai mulţi bani la buget iar această lege se estimează că ar duce la o reducere a cheltuielilor bugetare cu un procent din produsul intern brut, ministrul a explicat că, pe teren scurt, implementarea Legii salarizării unice ar presupune o cheltuială mai mare, după care ar duce la reduceri de cheltuieli.
„Să facem distincţia între problema sustenabilităţii cheltuielilor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este subiectul legat de sustenabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca şi la recalcularea pensiilor. Pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit ca să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei şi după aceea acel nivelul de cheltuială a fost ulterior redus. Acesta este şi raţionamentul la cheltuielile de personal: ca să ajungem la acea reducere a cheltuielilor de personal prima dată trebuie să reaşezăm sistemul de salarizare. Eu ştiu că la această reaşezare impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel al legii privind pensiile generale. Deci prima dată avem un impact bugetar pe care îl avem generat de reaşezarea sistemului de salarizare unic şi după aceea, pe termen lung, sustenabilitatea este influenţată cu reducerea a ponderii cheltuielilor de personal în PIB”, a argumentat Marcel Boloş.
Marcel Boloş, despre decizia CCR privind declaraţiile de avere: Într-un stat de drept, să ştiţi că transparenţa este o reflectare a integrităţii/Nu am înţeles în ce măsură protecţia aceasta datelor cu caracter personal afectează partea de transparenţă
Ministrul Proiectelor Europene Marcel Boloş, fost ministru Finanţelor Publice, afirmă, referindu-se la decizia CCR care nu îi mai obligă pe cei aflaţi în funcţii publice să declare şi averea soţului sau soţiei, că „într-un stat de drept, transparenţa este o reflectare a integrităţii”. „Nu am înţeles în ce măsură protecţia aceasta datelor cu caracter personal afectează partea de transparenţă”, declară ministrul.
„Într-un stat de drept, să ştiţi că transparenţa este o reflectare a integrităţii celui în cauză. Nu cred că este cineva care să aibă ceva de ascuns şi să fie fericit că acum Curtea Constituţională a spus că nu le mai face transparente sau nu mă rog, că este neconstituţională partea aceasta de transparenţă a declaraţiilor de avere şi de interese. Sunt adeptul transparenţei. Suntem în funcţii publice, suntem în slujba oamenilor. Nu avem ce să ascundem”, a afirmat Marcel Boloş vineri, răspunzând unei întrebări.
Acesta subliniază că, nefiind specialist în drept, nu a înţeles în ce măsură publicarea unei declaraţii de avere afectează dreptul la viaţă privată.
„Nu prea am înţeles – dar nu sunt jurist şi nici specialist în drept constituţional – în ce măsură protecţia aceasta datelor cu caracter personal a dreptului la viaţă privată afectează partea de transparenţă a declaraţiilor de avere, însă sunt adeptul transparenţei. Nu avem ce să ascundem, câtă vreme suntem în funcţii publice şi suntem dedicaţii slujba cetăţeanului. Însuşi cuvântul de ministru asta înseamnă în slujba oamenilor”, adaugă ministrul.
CCR a decis că prevederile legale potrivit cărora declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt neconstituţionale, admiţând astfel o sesizare vizând articole ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
”Determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct”, a argumentat Curtea.
De asemenea, declaraţiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând ”concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal”, dar şi prevederea din Constituţie potrivit căreia ”autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.
Decizia Curţii produce efecte pentru viitor şi nu priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Oficialii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au transmis, joi, că decizia CCR referitoare la declaraţiile de avere şi interese poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică.
De asemenea, poate afecta aderarea la OCDE şi progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei – GRECO)”.
