Are loc o transformare în bine a locurilor de muncă, notează The Economist.
<< Aproape toată lumea era de acord că mijlocul anilor 2010 a fost o perioadă teribilă pentru muncitori. David Graeber, antropolog la London School of Economics, a inventat termenul „bullshit jobs” pentru a descrie munca lipsită de scop, despre care susținea că este răspândită. Odată cu redresarea de după criza financiară globală din 2007-2009, care a durat ceva timp, aproximativ 7% din forța de muncă din clubul țărilor bogate, OCDE, era complet lipsită de locuri de muncă. Creșterea salariilor era slabă, iar inegalitatea veniturilor părea să crească inexorabil.
Cum se schimbă lucrurile. În lumea bogată, lucrătorii se confruntă acum cu o epocă de aur. Pe măsură ce societățile îmbătrânesc, forța de muncă devine tot mai rară și mai bine plătită, în special activitățile manuale greu de înlocuit cu tehnologia. Guvernele cheltuiesc sume considerabile și își conduc economiile într-un ritm alert, sprijinind cererile de salarii mai mari și probabil că vor continua să o facă. Între timp, inteligența artificială (AI) le oferă lucrătorilor, în special celor mai puțin calificați, o creștere a productivității, ceea ce ar putea duce și la salarii mai mari. Unele dintre aceste tendințe le vor întări pe celelalte: acolo unde forța de muncă este rară, de exemplu, utilizarea tehnologiei avansate este mai probabil să ducă la creșterea salariilor. Rezultatul va fi o transformare în ceea ce privește modul în care funcționează piețele muncii.
Pentru a înțelege de ce, să ne întoarcem la pesimism. În 2015, în momentul de vârf, populația activă a Chinei era de 998 de milioane de oameni. Firmele occidentale puteau folosi amenințarea cu relocalizare sau invoca presiuneacompetitorilor chinezi pentru a reduce salariile. David Autor de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) și colegii săi estimează că acest lucru a redus salariile americane între anii 2000 și 2007, afectându-i mai puternic pe cei cu salarii mai mici. Politicienii populisti, în special Donald Trump, au profitat de această situație, promițând să pună capăt „furtului” de locuri de muncă practicat de China.
Acum, populația activă a Chinei este în declin, iar alte țări sărace se confruntă și ele cu dificultăți în construirea capacității industriale, în timp ce instabilitatea geopolitică face externalizarea mai puțin atractivă. Lumea bogată se confruntă, de asemenea, cu o lipsă de lucrători. De fapt, numărul celor cu vârsta cuprinsă între 20 și 54 de ani (și capabili să desfășoare activități fizice) s-a stabilizat deja. Un sondaj recent în 41 de țări, realizat de ManpowerGroup, o firmă de recrutare, a constatat că 77% dintre companii se zbat ca să completze posturile disponibile, de două ori mai multe decât în 2015. Două treimi dintre firmele industriale din Polonia afirmă că lipsa de lucrători este unul dintre principalele obstacole în calea producției. În Germania, serviciile de transport public au fost reduse din cauza lipsei de șoferi de autobuz și tren. În Coreea de Sud, persoanele în vârstă rămân tot mai mult pe piața muncii pentru a evita penuriile: aproximativ 59% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 și 79 de ani lucrează, în creștere față de 53% acum un deceniu.
Forța de muncă a devenit atât de valoroasă încât întreprinderile încep să o acumuleze. Un sondaj efectuat pe companii mici americane a constatat că peste 90% vor să-și păstreze angajații, dacă este posibil. În Germania, unde economia a stagnat începând de anul trecut, se găsesc aproximativ 730.000 de poziții vacante la agențiile de ocupare a forței de muncă, aproape de nivelul maxim înregistrat anterior. Rata șomajului este doar de 3%. Parțial din cauza lipsei de lucrători, lumea bogată cunoaște o creștere a imigrației, cu o populație născută în străinătate care crește într-un ritm record. Cu toate acestea, dimensiunea viitoarelor penurii de forță de muncă este atât de mare încât nici măcar imigrația la această scară nu le o putea acoperi.
Prin urmare, fi un moment bun să fii muncitor, chiar și fără intervenția politicienilor. Cu toate acestea, ei nu stau deoparte. Cele mai multe țări din OCDE, inclusiv Statele Unite și Franța, au reușit să mențină sau chiar să crească salariul minim în termeni reali, pe parcursul recentei inflații. În întreaga lume bogată, trilioane de dolari sunt cheltuiți pentru a accelera tranziția verde, a reduce dependența de China și a crea locuri de muncă. Deși astfel de subvenții ajung în cea mai mare parte în buzunarele firmelor și tarifele sunt costisitoare pentru consumatori, ele oferă muncitorilor din industriile protejate cărți de joc în negociere.
Mixul de politici macroeconomice preferat de politicienii și oficialii actuali se potrivește și lucrătorilor. La mijlocul anilor 2010, în lumea bogată inflația a fost cea mai scăzută în afara crizelor, dar puține țări au optat pentru stimulente. Parțial, asta s-a întâmplat din cauza unei analize greșite care sugera că economia era la capacitate maximă, deși s-a dovedit ulterior că exista mai mult spațiu disponibil. În 2013, Rezerva Federală a SUA credea că șomajul se va stabiliza la 5,6% pe termen lung. Până în 2019, estimarea scăzuse la 4,1%. FMI credea că Germania era aproape de gradul maxim de ocupare a forței de muncă în 2012. Țara a adăugat ulterior 2,8 milioane de locuri de muncă, fără creșteri salariale neobișnuite.
Lucrurile arată foarte diferit astăzi. În ciuda inflației ridicate, țările din UE vor avea un deficit fiscal mediu de peste 3% din PIB în acest an, estimează Comisia Europeană. Deficitul Americii va ajunge la 5,8%, conform raportului Biroului de Buget al Congresului. Îmbătrinirea societăților, schimbările climatice și geopolitica incertă sugerează faptul că în curând guvernele vor avea dificultăți în „a strânge cureaua”. Pentru moment, băncile centrale sunt hotărâte să reducă inflația. Cu toate acestea, indiciile oferite de politica lor sugerează că ar dori să evite cererea insuficientă și inflația scăzută din anii 2010, după ce vor reuși să facă acest lucru.
Astfel, factorii de decizie vor viza ceea ce Janet Yellen numea, înainte de a deveni secretar al Trezoreriei SUA, o „high-pressure economy” (adică una care funcționează foarte aproape de potențialul său). Liderii occidentali doresc să se asigure că vor putea lupta în următoarele alegeri, putând arăta că au o ocupare sănătoasă a forței de muncă și salarii în creștere, în special pentru cei cu venituri mai mici. Se pare că au învățat lecția anilor 2010.
Ați citit corect
Această abordare începe deja să dea roade pentru muncitori. Într-un articol recent, Autor și colegii săi au demonstrat că piețele muncii strânse din America duc la o creștere rapidă a salariilor, pe măsură ce muncitorii schimbă locurile de muncă pentru un salariu mai bun, iar angajații mai puțin avuți beneficiază cel mai mult. Cercetătorii estimează că, începând cu anul 2020, aproximativ 38% din creșterea inegalității salariale din ultimele patru decenii a fost anulată.
Un trend similar se desfășoară, probabil, în întreaga lume bogată. Agenția germană pentru ocuparea forței de muncă ține evidența locurilor de muncă care se confruntă cu severe deficite de personal. În acest an, au fost adăugate 48 de profesii la lista inițială de 152. Majoritatea necesită educație tehnică, nu academică, cu cele mai mari deficite manifestându-se în construcții și îngrijirea sănătății. Japonia oferă vize cu durată limitată pentru lucrători în 12 domenii, inclusiv producția de piese de mașini și construcția navală, iar salariile din țară cresc mai rapid decât în oricare alt moment din ultimele trei decenii. Prima salarială adițională pentru cei cu educație universitară se micșorează deja; acum, s-ar putea să scadă și mai rapid.
Piețele strânse ale forței de muncă încurajează, de asemenea, sindicatele să ceară mai mult timp liber, spre groaza firmelor care se confruntă deja cu lipsă de personal. Lucrătorii din industria siderurgică din Germania vor solicita o săptămână de lucru de 32 de ore în negocierile viitoare, în scădere față de 35 de ore. În Spania, un nou guvern dorește să reducă cu 2,5 ore săptămâna standard de lucru de 40 de ore. Conform datelor din sondaje și informațiilor despre orele lucrate, chiar și americanii își doresc să lucreze mai puțin.
Mulți șefi speră că computerele vor prelua această sarcină. Inteligența artificială poate efectua sarcini care necesită creativitate, improvizație și învățare și care erau anterior în afara capacităților mașinilor. Firmele au puternice stimulente să o adopte. Un studiu preliminar realizat de Dean Alderucci, de la Universitatea Carnegie Mellon, și colegii săi, folosind date de brevet americane din perioada 1990-2018, a descoperit că firmele care au inovat chiar și cu forme mai elementare de inteligență artificială au avut o creștere a angajărilor cu 25% mai rapidă și o creștere a veniturilor cu 40% mai rapidă decât cele similare în alte privințe.
Dacă tehnologia îi ajută pe lucrătorii din servicii să fie mai utili – de exemplu, în call-centers – acest lucru va îmbunătăți productivitatea și, poate, satisfacția în muncă. Într-adevăr, un studiu recent, realizat de Erik Brynjolfsson de la MIT și colegii săi, arată că astfel de lucrători reușesc să rezolve cu 14% mai multe probleme într-o oră atunci când sunt asistați de un robot de inteligență artificială, iar cei cu performanțe mai slabe beneficiază cel mai mult de această unealtă. Conform unui sondaj realizat de OECD, aproximativ 80% dintre lucrătorii din domeniile producției și serviciilor financiare declară că inteligența artificială le îmbunătățește rezultatele. O majoritate mare spun și că îmbunătățește condițiile de muncă.
Anumiți angajați vor beneficia mai mult de pe urma inteligenței artificiale decât alții. Cei care lucrează în servicii profesionale, cum ar fi medicii sau avocații, trebuie să ia decizii cu mare impact în circumstanțe neobișnuite. Deoarece adesea nu există un răspuns corect, acest lucru necesită discernământ și o pregătire extinsă. Inteligența artificială poate ajuta oamenii să atingă nivelul necesar de expertiză. Imaginați-vă asistente medicale asistate de AI, care preiau sarcini de la medici, sau programatori în număr limitat, dar capabili să se ocupe de sarcini mai complexe. „Cazul pozitiv este că AI aduce mai mulți oameni în munca de expert, bine plătită”, spune Autor.
Primele dovezi de la freelanceri care editează sau scriu texte sugerează că ChatGPT a redus veniturile lunare cu 5,2%. Însă aceste constatări trebuie luate cu prudență, deoarece arată impactul AI înainte ca piețele muncii să se ajusteze. Mult depinde de modul în care va avansa procesul de ajustare.
Dacă cererea crește puternic în timp ce prețurile scad, cei aflați în meserii afectate de AI ar putea beneficia de pe urma productivității lor mai ridicate: pot servi mai mulți clienți, chiar dacă sunt plătiți puțin mai puțin per activitate. Iar vestea bună este că o productivitate mai mare duce la o cerere mai mare în alte domenii. Gândiți-vă la un robot care este mai bun în fabricarea telefoanelor mobile decât oamenii. Utilizarea acestuia duce la telefoane mai ieftine, o cerere mai mare și astfel la o producție mai mare. La rândul său, aceasta înseamnă o cerere mai mare pentru designeri de telefoane și programatori de aplicații. Un studiu recent, realizat de Daron Acemoglu de la MIT și co-autorii săi, analizând datele din Olanda din perioada 2009-2020, constată că utilizarea roboților a dus la salarii mai mari pentru lucrătorii care nu au fost înlocuiți, iar aceste beneficii s-au extins dincolo de firmele care au automatizat.
Simplu spus, o economie mai productivă este o economie mai bogată, care creează cerere pentru forța de muncă, precum și pentru bunuri și servicii mai puțin afectate de noua tehnologie. Între 1980 și 2010, aproximativ jumătate din creșterea ocupării forței de muncă a provenit din crearea de noi locuri de muncă, conform lui Acemoglu și lui Pascual Restrepo de la Boston University. Acest proces este probabil să continue și poate să se accelereze: deși inteligența artificială va înlocui unii lucrători, vor fi create sarcini noi în jurul acesteia și în alte părți ale economiei. Abilitățile necesare pentru a realiza aceste sarcini noi nu vor fi neapărat cele digitale, ci cele care se potrivesc cel mai bine cu inteligența artificială. Spitalele, de exemplu, ar putea căuta asistente medicale cu o manieră minunată de a interacționa cu pacienții pentru a lucra alături de instrumentele de inteligență artificială.
„Până acum, progresul tehnologic a înlocuit sarcini de rutină, mai întâi fizice, în anii 1970, apoi de birou, în anii 1990”, spune Melanie Arntz, de la Universitatea Heidelberg. „Cei cu abilități mai înalte au stat, între timp, în partea complementară a progresului, văzându-și salariile crescând, drept rezultat”. Cu revoluția inteligenței artificiale, este probabil să beneficieze cei cu mai puține calificări. Iar aceștia sunt tocmai aceia care deja înregistrează salarii mai mari, în condițiile în care firmele se luptă să atragă personal pentru îngrijirea populațiilor în vârstă și pentru activitățile din noile industrii verzi.
Forțele care transformă piețele muncii – schimbările demografice, politica și inteligența artificială – vor interacționa diferit în diverse condiții. Locurile cu populații în rapidă îmbătrânire vor vedea deficite cronice de lucrători, în special în profesii care necesită muncă fizică. Atât timp cât politicile macro rămân expansioniste, presiunea ascendentă asupra salariilor va continua. Acest lucru va stimula utilizarea inteligenței artificiale, ceea ce ar putea, de asemenea, să crească salariile. Va fi important ca guvernele să elimine barierele pentru utilizarea tehnologiei în profesii reglementate, cum ar fi sănătatea și dreptul, astfel încât aceste beneficii să poată fi savurate.
În America, unde presiunea demografică este mai puțin intensă, impactul inteligenței artificiale este mai dificil de prezis. Așa cum s-a întâmplat și la Hollywood, ar putea amenința cu reducerea salariilor, ducând la greve. Cu toate acestea, istoria sugerează că țara va genera noi locuri de muncă care vor beneficia de bogăția sporită pe care ar trebui să o aducă inteligența artificială. Politicienii vor dori să-și îmbunătățească imaginea de susținători ai muncitorilor, sprijinindu-i pe cei care protestează împotriva inteligenței artificiale. Ar fi mai bine să aibă grijă de cei care își pierd locurile de muncă în tranziție, dar să nu împiedice această tranziție. În caz că aveți dubii: pariați întotdeauna pe dinamismul american. >>
