Falsificatorii de monedă manifestă un interes în creștere pentru moneda națională față de cotele înregistrate în anii precedenți, atât sub aspectul tipologiilor de fals, precum și al cantităților produse, bancnota cea mai vizată în procesul contrafacerii fiind cea din cupiura de 100 de lei, potrivit raportului de activitate al procurorilor DIICOT pe anul 2019, capitolul „Falsul de monedă”.
Procurorii precizează că fenomenul fals de monedă este o infracțiune itinerantă, transfrontalieră. Bancnotele contrafăcute sunt principalul atu pe care îl au falsificatorii în față autorităților, în sensul că o bancnotă contrafăcută calitativ superior poate produce prejudicii majore, atât persoanei asupra căreia este descoperită cât și siguranței naționale, prin contrafacerea bancnotei naționale.
„Bancnotele contrafăcute nu mai sunt așa de ușor de detectat în momentul plasării, fapt explicat prin calitatea lor, dar și de existența unor împrejurări favorabile – lipsa verificării minimale a numerarului în momentul tranzacției, neatenția sau necunoașterea elementelor de siguranță ale bancnotei autentice etc.
Plasările au loc, în special, pe segmentul comercial și mai puțin cu ocazia tranzacțiilor între persoane fizice, bancnotele contrafăcute fiind descoperite la alte locații decât cele în care au fost plasate, de regulă în centrele de procesare și bănci comerciale,” se arată în documentul citat, care poate fi accesat pe site-ul DIICOT.
*Situația în cazul euro
Pentru moneda euro, în anul 2019 s-au înregistrat creșteri ale plasării de bancnote, cele mai utilizate bancnote contrafăcute fiind cele din cupiura de 20, 50 și 100 de euro.
„Pe teritoriul național au apărut tipologii noi de fals, însă modurile de operare folosite nu au fost moduri particulare, ci deja consacrate și anume tranzacțiile directe între persoane fizice, care au că obiect achiziția de bunuri, și tranzacțiile de schimb valutar.
De asemenea, pe teritoriul național a apărut un tip de fals extrem de periculos, codificat P11, la bancnotă din cupiura de 500 euro,” explică procurorii.
*Banii contrafăcuți, folosiți în tranzacții
Din numărul bancnotelor euro contrafăcute depistate în segmentul bancar o mică pondere este constituită și de bancnotele introduse în țară de către cetățenii români care muncesc în străinătate sau care au intrat în posesia acestora fără să aibă cunoștință de calitatea reală a bancnotelor.
Potrivit DIICOT, particularitățile fenomenului înregistrat pe segmentul monedei unice europene se caracterizează prin faptul că modurile de operare cele mai folosite sunt tranzacțiile între persoane fizice, care au că obiect cumpărarea de auto second-hand, telefoane mobile, cumpărarea de animale etc. folosindu-se site-urile specializate de unde sunt recrutate viitoarele victime (ex: OLX), ponderea depistarilor fiind reprezentată de segmentul bancar și este formată din bancnotele suspecte de fals depistate la ghișeu și scăderea numărului de bancnote contrafăcute din cupiurile mari, în special cele de 200 euro.
*Dolarii, folosiți la plata serviciilor sexuale
În ceea ce privește dolarul american, în anul 2019, plasarile au fost în creștere față de anii anteriori, bancnotă uzitată într-o proporție de 98% fiind cea din cupiura de 100.
„Modul de operare frecvent folosit la plasari fiind achiziționarea de bunuri (telefoane, autoturisme, motociclete, laptopuri), dar și cumpărarea de servicii sexuale,” conchide DIICOT.
