De ce România pierde anual populație tânără? De ce avem un declin demografic îngrijorător? Specialiștii atrag atenția asupra a două aspecte majore: emigrarea și natalitatea scăzută. Și mai spun ceva: sărăcia în rândul tinerilor. Peste 2 din 5 tineri cu studii elementare și peste 1 din 3 tineri cu studii medii trăiesc în România cu un venit lunar sub salariul minim pe economie.
Deși țara noastră este unul dintre statele Uniunii Europene cu cea mai mare populație de tineri în cifre absolute, România se află sub media uniunii (UE27) atunci când vine vorba de procentul tinerilor cu vârsta 15-29 de ani, raportat la populația generală (15,8% vs. 16,3%). Acest lucru este datorat scăderii masive a populației tinere din România, aproximativ 1,2 milioane de tineri cu vârsta între 15 și 29 de ani emigrând în ultimul deceniu.
Un studiu realizat de Societatea Academică Română și Asociaţia pentru Dezvoltare Activă cu sprijinul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), intitulat „Provocările tinerilor din România”, încearcă să analizeze cauzele acestui fenomen, formulând o serie de răspunsuri la o întrebare care macină decidenții români: de ce pleacă tinerii din țară?
„Vedem, printre altele, o percepție generală a aproximativ 2 din 3 tineri cu vârsta între 15 și 29 de ani că România merge într-o direcție greșită, coroborată cu o lipsă de încredere totală sau parțială în Parlament și Guvern a aceluiași procent de tineri. Asistăm astfel la o diluare a contractului social și o falie puternică între tineri și reprezentanții mediului politic”, spune Constantin-Alexandru Manda, autor al studiului citat.
Raportându-ne la dimensiunea socială, studiul observă că 1 din 3 tineri români între 20 și 29 de ani se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, conform Comisiei Europene, salariul median/oră al tinerilor sub 30 de ani fiind în România de trei ori sub media de la nivelul Uniunii Europene (3,52 EUR vs. 11,08 EUR). Barometrul Tinerilor din România arată, de asemenea, că 43% dintre tinerii 18-29 de ani cu mai puțin 8 clase au un venit lunar mai mic de 1500 de lei/lună, sub nivelul salariului minim pe economie. Per total, doar 37% dintre tinerii români 18-29 de ani reușesc să aibă un venit lunar mai mare de 3001 lei/luna, în condițiile unui coș minim de consum de 2708 lei.
Raportat la nivelul de educație, România are cea mai mare discrepanță urban/rural din Uniunea Europeană în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii, procentul tinerilor 18-24 de ani din mediul rural care au mai puțin de 8 clase finalizate fiind de 5,15 ori mai mare decât cel al tinerilor din mediul urban aflați în aceeași situație (23,2% vs. 4,5%).
Totodată, România are cel mai mic procent din UE la categoria tineri 30-34 de ani cu studii superioare absolvite (24,8%), fapt ce are consecințe semnificative conform analizei noastre în planul nivelului de trai, stilului de viață, situației locative sau percepțiilor asupra democrației.
„Spre a ține loc de concluzii, considerăm că mediul politic și instituțiile democratice de guvernare a statului trebuie să își întoarcă ochii către tineri, integrând prioritățile și nevoile acestora în programele politice sau de guvernare. Conform barometrului, principalele teme de interes pentru tinerii români 18-29 de ani sunt: locuri de muncă mai bine plătite; măsuri de sprijin educațional (reducerea abandonului școlar și accesul la învățământul superior); oferirea de sprijin tinerilor defavorizați în a își atinge potențialul și asigurarea de facilități pentru accesul la o locuință”, concluzionează Constantin-Alexandru Manda.
Emigrarea. Cum și de ce?
Când vine vorba despre emigrare, se observă că emigrarea definitivă a tinerilor din grupa vârstă 20-34 de ani a fost în anul 2021, în cifre reale, de aproximativ 3 ori mai mare decât valoarea sa din anul 2010, și cu 68% mai mare decât cea înregistrată în anul 2000, când România nici nu era membră a Uniunii Europene, iar procesul de emigrare era cu mult mai dificil.
De asemenea, în privința emigranților temporari din grupa de vârstă 20-34 de ani, se poate distinge o tendință generalizată de emigrare temporară, neexistând an, începând cu 2012, în care numărul real să fie sub 60.000. Vârful de lance în privința emigrării temporare îl reprezintă, conform graficului de mai jos, perioada 2015-2019, cu un maximum în anul 2017, 107.628 de tineri între 20 și 34 de ani, care obișnuiau să locuiască în România, au avut reședința obișnuită într-un alt stat.
Ce se întâmplă cu tinerii noștri?
Sociologul Antonio Amuza, unul dintre cei care au contribuit la realizarea studiului, a răspuns solicitărilor Universul de a sintetiza câteva concluzii și posibile soluții.
„Din păcate, 65% dintre tinerii români (pe un eșantion de 18-29 ani) consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită în țara noastră și nu se arată foarte încrezători în ce le rezervă viitorul”, explică Antonio Amuza. „Totuși”, continuă sociologul, „ceea ce ne face să rămânem optimiști este nivelul latent de dorință de implicare. Peste 80% dintre respondenți își doresc să participe la vot pentru a produce o schimbare la nivelul societății românești. Din păcate, același studiu ne arată însă că deși dorința de implicare este una ridicată, operaționalizarea propriu-zisă a acestui termen este destul de vagă pentru tinerii români, mai puțin de 30% s-au și implicat în viața civică, iar prin implicare au înțeles mai degrabă derularea activităților de voluntariat și semnarea unor petiții pentru diverse cauze.”
„Ca sociolog, pot spune că acest nivel scăzut de conștientizare a rolurilor de cetățeni reprezintă un indicator important al nivelului de educație civică din țara noastră”, precizează Amuza. „Propunerea mea și a colegilor din IRES este ca acest indicator, împreună cu costul educației și follow-up-ul educațional să devină parte a unui panou de control al câtorva dimensiuni ale actului de învățământ din România.”
Ce-i de făcut?
Autorii studiului „Provocările tinerilor din România” recomandă decidenților, dar și instituțiilor sau organizațiilor care participă la nuanțarea actului de învățământ în România să pună bazele unui proiect de monitorizare continuă a:
- Costurilor cu educația tinerilor din România;
- Parcursului profesional al tinerilor pregătiți de școlile din România – în ce masură ajung să lucreze în domeniile în care s-au și pregătit?
- Indexului activităților de implicare civică și stabilirea ratei de implicare pe categorii de vârstă și alte caracteristici socio-demografice.
De unde vin datele
Acest studiu are la bază seturi de date deschise publicate de către Comisia
Europeană (Eurostat) și Institutul Național de Statistică, precum și date extrase din
cercetarea sociologică Barometrul Tinerilor din România 2022, sondaj de opinie
implementat pro-bono în favoarea prezentului material de către Institutul Român
pentru Evaluare și Strategie, cu reprezentativitate națională în rândul populației
generale 18-29 de ani, datele fiind culese prin interviu telefonic asistat în perioada
21.07-05.09.2022 și având o eroare maximă tolerată de +/- 3,43%. Barometrul tinerilor din România (ediția 2022) poate fi consultat – AICI.
Artiști, copii și un sat care-și deschide ochii – GALERIE FOTO
