Ce a decis MAI după cazul Sorinei Pintea. Noi reguli privind transpotul arestaților

Ministerul de Interne a decis să schimbe regulile privind transportul persoanelor arestate, după ce, imaginile difuzate în urmă cu două zile, în care Sorina Pintea era dusă cu cătușe din arest la spital, au generat controverse în spațiul public.

Întrucât DNA a spus că nu are nicio legătură cu incidentul şi că este responsabilitatea Poliției, ministrul de Interne Marcel Vela a anunțat că Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă va fi modificat.

Conform noilor reguli, medicul centrului de detenţie va decide dacă persoana arestată poate fi transferată din arest cu sau fără cătuşe.

„Un medic realizează profesional şi poate spune că acest om nici nu doreşte să evadeze, nu este în siţuaţia medicală de a pune în pericol siguranţa escortelor”, a argumentat Marcel Vela.

Ordinul de ministru cu modificările aduse regulamentului a fost pus în dezbatere publică, joi, pe site-ul Ministerului de Interne.

Modificările vizează completarea art. 214 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi măsurile necesare pentru siguranţa acestora. Astfel, după alin.(6) al art.214 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea centrelor de reținere și arestare preventivă, precum și măsurile necesare pentru siguranța acestora, aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 14/2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2018, se introduc două noi alineate, (7) și (8), cu următorul cuprins:

„(7) În scopul aplicării prevederilor alin. (6) personalul medico-sanitar care asigură asistenţa medicală la nivelul centrului are obligația de comunica, în scris, personalului care asigură escortarea și însoțirea persoanei private de libertate informații privind necesitatea utilizării tărgii sau căruciorului pentru deplasare ca urmare a existenței unei afecțiuni medicale, ori cu privire la existența unei afecţiuni ale membrelor superioare din zona supusă încătuşării, precum și de a stabili mijloacele adecvate situației medicale ce vor fi utilizate pentru transportul acesteia.

(8) Personalul care asigură escortarea și însoțirea persoanei private de libertate are obligația de a respecta recomandările personalului medical, indiferent de rețeaua medicală din care face parte, referitoare la transportul acesteia.”

Regulamentul actual privind organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi măsurile necesare pentru siguranţa acestora a fost aprobat în 2018 în baza unui ordin al ministrului de Interne de atunci Carmen Dan. La capitolul „folosirea mijloacelor de imobilizare”, articolul 214 prevede:(1) Pentru prevenirea comportamentelor violente ale persoanei private de libertate, personalul centrului poate folosi mijloacele de imobilizare din dotare, prevăzute de prezentul regulament.

(2) Cătușele și celelalte mijloace din dotare se pot folosi temporar la imobilizarea persoanei private de libertate în următoarele situații:

a) pe timpul deplasării la organul judiciar sau pe timpul transferului, ca măsura de prevenire a evadării, în cazuri temeinic justificate;

b) din considerente medicale, la recomandarea și sub supravegherea medicului;

c) în cazul persoanelor agresive, periculoase ori care execută izolarea, pentru împiedicarea automutilării;

d) pentru prevenirea acțiunilor violente asupra altor persoane ori de distrugere a bunurilor și obiectelor din dotarea arestului.

(3) Folosirea mijloacelor de imobilizare trebuie autorizată în prealabil de către șeful centrului, cu excepția cazurilor în care urgența nu permite acest lucru, și este permisă numai pe durata pentru care aceasta este strict necesară, impusă de circumstanțele specifice cauzei, legate de securitate sau menită să împiedice persoanele suspectate sau acuzate să se sustragă sau să ia contact cu terțe persoane.

(4) Organele judiciare apreciază cu privire la aplicarea, menținerea sau îndepărtarea mijloacelor de imobilizare, pe durata prezenței persoanei private de libertate în fața acestora.

(5) Sunt cazuri temeinic justificate, atunci când persoana privată de libertate:

a) a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau judecată;

b) a comis o infracțiune contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale, o infracțiune de trafic de droguri, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau alte produse susceptibile de a avea efecte psiho-active, o infracțiune privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive, trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, șantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, ultraj, ultraj judiciar;

c) a evadat sau au încercat să evadeze din centre, din penitenciare ori de sub escortă, sau există indicii cu privire la intenția de evadare;

d) se află în executarea unei măsuri preventive privative de libertate dispuse pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, în considerarea faptului că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică;

e) manifestă o stare vizibilă de tulburare psihică;

f) se automutilează sau amenință că se va automutila în timpul pregătirii în vederea prezentării în fața organelor judiciare sau pe timpul efectuării deplasării;

g) pune în pericol viața sau integritatea corporală a membrilor escortei ori a altor persoane private de libertate;

h) refuză să execute dispozițiile legale date de personalul din compunerea escortei cu privire la prezentarea în fața organelor judiciare.

(6) Nu se încătușează femeia gravidă, persoana în vârstă de peste 65 ani, persoana cu handicap locomotor, minorul cu vârsta sub 16 ani, persoana ale cărei afecțiuni medicale impun utilizarea tărgii sau căruciorului pentru deplasare, precum și în situații reprezentate de afecțiuni ale membrelor superioare din zona supusă încătușării la indicația medicului, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (5) lit. c), f) și g).

Sorina Pintea suferă, potrivit declarațiilor ei publice de dinainte de a fi arestată preventiv, de dermatomiozită, o boală autoimună gravă și rară, pentru care face tratament cu cortizon și imunoglobuline. După ce a fost arestată, a cerut de mai multe ori să stea în spital, sub pază. Arestată sâmbătă, a fost dusă la spital de două oră până acum, ultima dată marți seară.

Avocații Sorinei Pintea au depus o sesizare la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 1 din București, reclamând că Sorinei Pintea i-au fost încălcate mai multe drepturi, că a fost expusă în situația în care se află, fiind adusă în cătușe la medic și împinsă de un agent din escortă.

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunțat miercuri că a dispus un control privind modul în care au acționat polițiștii în cazul transportării Sorinei Pintea din arest la spital, precum și privind eliberarea documentelor medicale.

Potrivit DNA, Sorina Pintea a fost prinsă în flagrant vinerea trecută, în timp ce primea 120.000 de lei mită în calitate de manager al Spitalului Județean din Baia Mare, în biroul său. Reținută pentru 24 de ore de procurori, a fost ulterior arestată preventiv pentru 30 de zile.

Avocații fostului ministru al Sănătății au contestat decizia de arestare preventivă, iar contestația va fi judecată vineri, 6 martie, de Curtea de Apel București.