Ce n-a reușit Radu Mazăre să explice la proces: Cum a ajuns unul dintre terenurile retrocedate ilegal în proprietatea familiei sale

Radu Mazare pleaca de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), marti, 5 aprilie 2016. Inquam Photos / George Calin

Fostul edil PSD al orașului Constanța Radu Mazăre a ajuns, cu ajutorul unor intermediari, în proprietatea unui imobil pe care l-a retrocedat în calitate de primar, potrivit magistraților care au judecat cazul „Retrocedărilor de pe litoral”, scrie Ziare.com.

Este vorba chiar de terenul pe care se afla vila luxoasă în care locuia fostul edil, pe malul lacului Siutghiol, și în care intra cu barca cu motor direct în sufragerie. Radu Mazăre locuia în grandiosul palat contra sumei de 2.000 de euro/lunar, dar magistrații spun că în spatele societății care o avea în proprietate se afla tot fostul primar.

Aproximativ 80 de terenuri tranzacționate în dosarul „Retrocedărilor de pe litoral” urmează să se întoarcă în proprietatea statului, inclusiv terenul de sub vila în care locuia fostul edil. Asta după ce Înalta Curte a decis anularea împroprietăririlor din epoca în care Radu Mazăre era primar al orașului Constanța. Instanța a mai decis și că „Ministerul Finanțelor Publice, ca reprezentant al Statului Roman, și Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanța vor întreprinde, în condițiile legii civile, demersurile necesare pentru a intra în posesia bunurilor în privința cărora s-a restabilit situația anterioară„.

Ce nu a putut să explice Mazăre în fața judecătorilor

Radu Mazăre a fost condamnat, în februarie 2019, la 9 ani de închisoare în acest caz, dar Înalta Curte a publicat abia săptămâna aceasta motivarea acestei sentințe.

Judecătorii din acest caz – Ionuț Matei, Ioana Bogdan și Ioana Alina Ilie – au arătat că Radu Mazăre nu a putut explica cum de unul dintre terenurile retrocedate de el, în calitate de primar, a ajuns în proprietatea sa. „Clamându-și nevinovăția, inculpații nu au putut explica într-o manieră logică și convingătoare cum se explică faptul că unele din terenurile atribuite au ajuns în final în stăpânirea lor (a se vedea cazul inculpatului Mazăre) ori faptul că s-au implicat în încheierea unor antecontracte (cazul inculpatei Dospinescu) sau cesiuni de drepturi (cazul Racu) cu privire la terenuri care încă nu fuseseră atribuite, punând în legătură persoanele îndreptățite cu terții interesați de cumpărarea terenurilor„, se arată în motivarea Înaltei Curți.

În sentința care are 415 pagini, Înalta Curte a analizat toate retrocedările făcute, inclusiv cea a proprietății care a ajuns în final la Radu Mazăre.


Suprafața retrocedării s-a dublat din pix

În esență, în cazul terenului care a ajuns la familia Mazăre, este vorba de retrocedarea moștenirii fostului căpitan Beldiman Cocăneanu. Moștenitorul ofițerului era îndreptățit să primească terenuri în natură și măsuri compensatorii pentru suprafața de 51.585 mp. El a primit 24.440 mp teren restituit în natură (loc pe loc) și 80.076,53 mp terenuri atribuite ca măsuri reparatorii. Practic s-a dublat suprafața care trebuia retrocedată. Terenurile în suprafață mult mai mare au fost atribuite în baza unei expertize care a subevaluat valoarea unor loturi, realizată de evaluatorul agreat al primăriei, Alin Horațiu Dima. Expertul a fost condamnat în acest caz la 6 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni. Moștenitorul lui Beldiman Cocăneanu a vândut, ulterior, cei 80.076,53 mp terenuri atribuite ca măsuri reparatorii, împărțite în 13 loturi, către Paraschiva Barbu, cu care făcuse un antecontract de vânzare -cumpărare. Aceasta este patron de firmă și interpus în această afacere pentru transmiterea de proprietăți imobiliare. Tranzacția a avut loc în 2003.

În calitate de intermediar, Paraschiva Barbu a fost condamnată în acest dosar la 3 ani închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni. La rândul său, Paraschiva Barbu a revândut cea mai mare parte a terenurilor astfel dobândite, obținând un beneficiu în cuantum de 817.248 euro și 79.927 dolari, potrivit Înaltei Curți. „Unul dintre aceste terenuri a ajuns în stăpânirea inculpatului Mazăre Radu Ștefan și familiei sale, prin intermediul unor societăți la care acesta și/sau frații și mama să fuseseră acționari și/sau administratori, respectiv SC APV Media Turism SA și SC Nisipuri SA„, explică judecătorii.

Este vorba de un teren în suprafață de 8.307 mp situat pe malul lacului Siutghiol care fusese evaluat de Alin Horațiu Dima la 9 dolari/mp. A vândut terenurile către firmele familiei. Potrivit motivării instanței, Paraschiva Barbu a împărțit această suprafață în două loturi de teren. O parte a fost vândută către APV Media Turism SA, iar altă parte către SC Nisipuri SA. Pe terenul retrocedat au fost construite două vile: în una dintre acestea locuia Radu Mazăre, iar în cealaltă fratele și mama acestuia.

SC Nisipuri s-a constituit în anul 1998 ca societate de tip SRL, cu asociat unic Mazăre Radu Ștefan, iar administrator, fratele său, Mazăre Mihai. În firmă au fost cooptați cu câte 0,8% acțiuni și alți membri ai familiei Mazăre – celălalt frate, Alexandru, și mama fostului primar, Victoria Gabriela, dar și Gabriel Stan.

Pe 17 februarie 2005, Radu Mazăre și-a vândut toate acțiunile către o societate din Liberia, SC Redwood Enterprise Inc. of Monrovia. „Deși formal și-a cesionat acțiunile, inculpatul Mazăre a continuat să aibă interese în legătură cu această societate, în condițiile în care i-a acordat un împrumut de 16.263.101.000 ROL (1.626.310 RON), care nu i-a fost restituit decât într-o măsură nesemnificativă până la data de 13 iunie 2014, când inculpatul Mazăre a întocmit ultima declarație de avere înregistrată pe portalul declarații.integritate.eu accesibil publicului, potrivit căreia valoarea împrumutului acordat SC Nisipuri SA era de 1.612.875 RON (366.896 euro la cursul de schimb leu/euro de la 13 iunie 2014)„, explică Înalta Curte.

Sursa foto: Inquam Photos/George Călin

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here