Michal Bobek (foto), avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) susține că dreptul UE nu reglementează modul în care sunt puse în executare măsurile de supraveghere tehnică în cadrul unui proces penal și nici rolul și competențele serviciilor naționale de informații, notează ziare.com. Bobek a mai adăugat că o curte constituțională națională poate indica ce instituții nu pot pune în executare măsuri de supraveghere tehnică, în ciuda faptului că o astfel de decizie constituțională poate avea repercusiuni asupra procedurilor penale în curs și viitoare în materie de corupție.
„Avocatul general Michal Bobek propune Curții să declare că dreptul Uniunii nu se opune deciziei unei curți constituționale naționale, precum Decizia nr. 51/2016, prin care se declară neconstituțională punerea în executare de către serviciile naționale de informații a unor măsuri de supraveghere tehnică în cadrul unui proces penal și prin care se impune excluderea din procesul penal a oricărei probe astfel obținute„, se arată în concluziile avocatului general publicate joi, 4 martie 2021.
Pe de altă parte, Michal Bobek a concluzionat că dreptul UE se opune inițierii unei proceduri disciplinare împotriva unui judecător „pentru simplul motiv că acesta a sesizat Curtea cu o cerere de decizie preliminară în care repune în discuție jurisprudența curții constituționale naționale și invocă posibilitatea de a lăsa neaplicată această jurisprudență„, este recomandarea avocatului general cu privire la sancțiunile disciplinare pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale.
Recomandările avocatului general vin după ce, în cursul anului 2019, mai multe instanțe din România au sesizat CJUE cu întrebări preliminare privind independența judecătorilor, statul de drept și combaterea corupției. Un prim grup de cauze privea diverse modificări aduse legilor naționale ale justiției, care fuseseră în marea lor parte efectuate prin ordonanțe de urgență, potrivit unui comunicat al CJUE.
