Loialitatea, competența și apetitul pentru schimbare se numără printre trăsăturile pe care le caută noul președinte, notează The Economist.
<< După ce Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din 2016 – pe atunci ca fost star de televiziune, nu și ca fost președinte – el a gestionat tranziția la Casa Albă ca și cum ar fi regizat emisiunea sa de reality show, „The Apprentice”. Cei care aspirau la poziții în cabinet se prezentau la turnul din New York, care îi poartă numele, și treceau pe lângă camerele de televiziune. Acea serie de interviuri a fost extinsă, incluzând apariții de celebrități, cum ar fi Kanye West. De această dată, Trump dirijează un spectacol mai restrâns: deliberând la reședința sa de la Mar-a-Lago, departe de camerele de filmat, și anunțând rapid pe rețelele sociale deciziile de angajare. Din păcate, rezultatele nu sunt neapărat mai raționale.
Cele mai alarmante numiri au fost făcute într-o perioadă de 24 de ore. Pe 12 noiembrie, Trump l-a anunțat ca secretar al Apărării pe Pete Hegseth, de la Fox News, care a servit în Garda Națională. Hegseth este unul dintre puținii care au apărat afirmația lui Trump conform căreia „sunt oameni de treabă de ambele părți” ale protestelor împotriva unui marș al supremației albe la Charlottesville, Virginia, în 2017. Este preocupat de problema „woke” în armată, dar nu are experiență în guvernare.
Trump a mai anunțat că Tulsi Gabbard, o fostă democrată transformată în republicană, cunoscută pentru afinitatea ei față de teoriile conspirației și pentru spiritul său liber — într-atât de liber încât s-a întâlnit cu Bashar al-Assad, sângerosul dictator al Siriei, declarând că acesta „nu este inamicul Statelor Unite” — va deveni directorul serviciilor de informații. Mai grav, a decis ca Matt Gaetz, un congresmen excentric din Florida, să fie numit procuror general. FBI, asupra căruia procurorul general exercită controlul, a investigat acuzații potrivit cărora Gaetz ar fi fost implicat într-un caz de traficare sexuală a unei minore. Deși nu i-au fost aduse acuzații, Gaetz a fost ulterior supus unei investigații de către Comitetul de Etică al Camerei Reprezentanților. (El neagă orice faptă greșită.) Gaetz este un loialist fervent, care anul trecut a declarat că, dacă FBI și alte agenții „nu se supun”, acestea ar trebui desființate sau private de finanțare.
Toate acestea sunt poziții sensibile în care Trump a simțit că a fost trădat în mandatul precedent. Foștii săi procurori generali au acționat cu prea multă independență și prea puțin ca niște consilieri de încredere; oficialii de top din domeniul informațiilor și-au atras mânia sa pentru că i-au investigat legăturile cu Rusia; foștii săi secretari ai Apărării și generalii de rang înalt i-au respins ideile. Prin aceste numiri, Trump sugerează că, de data aceasta, nu intenționează să tolereze astfel de opoziții. Cei suspectați de lipsă de loialitate (sau de neoconservatorism ascuns) nu sunt bineveniți. Aceste numiri bizare ar putea întâmpina dificultăți în procedura de confirmarea din Senat, chiar și într-unul cu majoritate republicană. Poate că acesta și este scopul. Pentru respingerea nominalizărilor ar fi suficienți patru senatori republicani care să se opună, însă blocarea tuturor celor trei numiri ar fi un gest neobișnuit de sfidare.
Celelalte făcute de Trump — în departamente de care probabil nu se simte personal trădat — sunt mai convenționale. Marco Rubio, senator din Florida, este alegerea sa pentru funcția de secretar de stat. Aceasta ar fi o nominalizare încurajatoare pentru aliații Americii: Rubio a co-sponsorizat un proiect de lege care ar face mai dificil pentru președinte să scoată America din NATO. În timp ce Partidul Republican s-a îndreptat într-o altă direcție, Rubio l-a urmat și el, îmbrățișând trumpismul, dar păstrând unele dintre instinctele sale anterioare. A făcut declarații de susținere pentru Ucraina (deși a votat împotriva celui mai recent proiect de lege pentru înarmarea acesteia, invocând nevoia de a prioritiza securitatea frontierelor). Rubio, copilul unor emigranți cubanezi, are un anti-comunism ereditar, redirecționat acum împotriva Chinei.
Alte numiri în politica externă împărtășesc opinii și calificări similare. Mike Waltz, fost congresman de Florida, va ocupa funcția de consilier pentru securitate națională. La fel ca Rubio, este de partea promotorilor „priorităților” MAGA, precum viitorul vicepreședinte, J.D. Vance, susțin că o abordare serioasă a amenințării chineze necesită reducerea angajamentelor față de securitatea europeană și Ucraina. Elise Stefanik, nominalizată pentru postul de ambasador al SUA la ONU (a șasea femeie consecutivă în această funcție), este membră a Congresului din partea statului New York și s-a remarcat ca unul dintre cei mai entuziaști susținători ai lui Trump în Camera Reprezentanților. Este cunoscută mai ales pentru interpelările incisive la adresa președinților de universități în cadrul audierilor privind antisemitismul din campusuri. Acesta pare un CV solid pentru cineva care va reprezenta, în cel mai important forum multilateral din lume, o administrație ce privește cu suspiciune multilateralismul.
Și apoi sunt numirile chiar mai bizare — pentru departamente care încă nu există. Trump a anunțat că l-ar desemna pe Elon Musk, cel mai bogat om din lume, să conducă o nouă comisie alături de Vivek Ramaswamy, un antreprenor și fost adversar în alegerile primare republicane, pentru a reduce risipa guvernamentală și birocrația. Este un obiectiv lăudabil, dar, ca de obicei în cazul lui Musk, e greu de spus dacă trebuie luat ad litteram. El o numește Departamentul de Eficiență Guvernamentală (DOGE), după criptomoneda sa preferată, care a început chiar ca o glumă. Totuși, obiectivele sale sunt grandioase: Musk a cerut reduceri de 2 trilioane de dolari a cheltuielilor federale (aproape o treime din buget), ceea ce este imposibil de reconciliat cu promisiunea lui Trump de a nu atinge fondurile pentru Social Security și Medicare sau de a nu crește vârsta de pensionare.
Chiar și înainte de intervenția Congresului, este clar că acest cabinet va fi radical diferit de cel anterior al lui Trump. În timpul primei administrații, Mike Pence, fostul vicepreședinte, a ajutat la formarea primului cabinet cu republicani adepți ai ideilor și politicilor promovate de Ronald Reagan. Aceștia concurau pentru influență cu adepții MAGA, care disprețuiau dogmele conservatoare despre un guvern mic, internaționalism robust și comerț liber. Liniile acestui conflict erau adesea neclare, fiecare tabără obținând anumite victorii. Un fost consilier al lui Trump a spus că președintele ales trecea drept un moderat în propria sa mișcare, MAGA. De data aceasta, dețin controlul cei mai devotați. >>
