De cinci zile, președintele Volodimir Zelenski se străduiește să țină sub control o criză pe care, în mare măsură, a provocat-o el însuși. Decizia sa din 15 iulie de a-l demite pe ministrul apărării, Mihailo Fedorov, un susținător al modernizării, a scos în stradă mii de protestatari. Aceștia rămân acolo, formulând cereri din ce în ce mai radicale. Ceea ce a început cu apeluri de a-l repune în funcție pe Fedorov s-a transformat curând într-o provocare la adresa comandantului suprem, Oleksandr Sîrski, cu care Fedorov se afla în conflict. Acum, o parte din furie este îndreptată chiar împotriva domnului Zelenski. Acest lucru a concentrat atenția asupra biroului prezidențial, scrie The Economist.
<< Generalul Sîrski a jucat un rol esențial în apărarea Kievului în 2022, dar a devenit o figură controversată. Mulți se așteaptă ca acesta să fie îndepărtat în câteva zile. „Observăm o cerere internă puternică de a demonstra că armata se schimbă”, a declarat un înalt oficial ucrainean.
O sursă din cadrul biroului prezidențial a confirmat că Zelenski a petrecut câteva ore discutând față în față cu fostul său ministru al apărării în weekend. Cei doi au discutat despre generalul Sîrski, precum și despre posibilitatea revenirii lui Fedorov. Fedorov a refuzat alte funcții când a aflat săptămâna trecută că postul său era amenințat. Acum, se pare că folosește protestele pentru a negocia dintr-o poziție de forță. O posibilitate care rămâne încă în discuție este aceea că s-ar putea întoarce în funcția de ministru al apărării. Cele mai bine informate surse se așteaptă la o ofertă mai modestă: un portofoliu care să supravegheze tehnologia militară, poate în calitate de vicepreședinte al Consiliului de Securitate.
Persoane din interior descriu „turbulențe intense” în biroul lui Zelensky. Pe 16 iulie, odată ce a devenit evident că parlamentul nu îl va confirma pe înlocuitorul preferat de acesta, președintele a întocmit o listă cu cel puțin încă doi candidați. „La prânz a existat o decizie privind noul ministru al apărării, la ora 14:00 o altă decizie și la ora 18:00 o a treia”, afirmă o sursă din serviciile de informații ucrainene. La un moment dat, ideea fusese aceea de a-i încredința ministerul apărării lui Kirilo Budanov, un fost șef al serviciilor secrete foarte popular, care conduce în prezent biroul prezidențial. În cele din urmă, postul i-a fost oferit șefului serviciului secret intern, Ievhen Hmara, un erou de război pe care membrii parlamentului l-ar susține probabil. Evenimentele ar putea însă să ia o altă turnură.
Zelenski a făcut o greșeală de calcul când l-a demis pe Fedorov, un aliat de lungă durată și loial. Fostul ministru al apărării nu s-a ferit să spună lucrurile pe față într-o conferință de presă televizată, a doua zi după demiterea sa. Confirmând existența unui conflict cu armata, el a afirmat că președintele a fost înșelat de interese corupte, nemulțumite de încercările sale de a reforma procesele de achiziții publice. „Fie închidem ochii și spunem: să rămână lucrurile așa cum sunt”, a spus el. „Sau spunem: ajunge, opriți-vă.” O sursă de rang înalt din domeniul securității sugerează că Zelenski a fost șocat de un astfel de limbaj: „Nu credeau că va opune o astfel de rezistență. Și nu se așteptau ca protestul să se îndrepte împotriva lui Sîrski.”
Demiterea generalului Sîrski, comandant de rang înalt încă de la începutul războiului, ar reprezenta un șoc uriaș pentru structura armatei. Unii consideră stilul său de școală veche drept o măcelărie, susținută de nepotism; alții ripostează că este viclean, extrem de profesionist și mult mai interesant decât caricatura care i se atribuie. În 2022, el a planificat apărarea Kievului și două contraofensive strălucite în jurul orașului Harkov. În 2024, a orchestrat o incursiune în regiunea Kursk, din vestul Rusiei. Însă rolul său în apărarea orașului Bahmut, unde au murit mulți ofițeri, precum și deciziile politizate din bătăliile ulterioare, i-au îndepărtat pe mulți.
Într-un interviu acordat revistei The Economist înainte de demiterea sa, Fedorov a afirmat că generalul Sîrski a „salvat” Ucraina în 2022, dar că nu mai era omul potrivit pentru a comanda. Cei apropiați comandantului-șef spun că acesta „nu este genul… care să se dea bătut înainte ca un singur foc să fie tras”. Totuși, aceștia recunosc că procesul de numire a succesorului său este deja într-un stadiu avansat. Oleh Apostol, șeful forțelor de asalt aerian de elită ale țării, pare să fie favoritul. Printre alte nume se numără comandantul Forțelor Comune, Mihailo Drapatîi, popular în rândul ofițerilor mai tineri, și Andrii Bilețki, un politician de extremă dreapta și comandant al Corpului III de Armată.
Numirea unui nou comandant nu ar pune capăt problemelor lui Zelensky, nici dificultăților sale de a găsi un echilibru între cererile protestatarilor și menținerea propriei autorități. O retragere nu va rezolva problema. Aceasta s-ar înscrie într-un tipar de ezitare manifestat pentru prima dată în răspunsul său la protestele anticorupție de anul trecut. Soarta generalului Sîrski ar putea fi deja pecetluită. Întrebarea mai dificilă este modul în care Zelenski va gestiona situația lui Fedorov, care a dobândit recent putere și care ar putea fi plin de resentimente. „Dacă Zelenski cedează și îl repune în funcția de ministru al apărării, își va pierde puterea reală”, afirmă sursa din domeniul securității. „Acum este la mâna străzii. Aceasta este dilema sa.” >>
Lui Putin îi place cea mai proastă opțiune pe care o are în Ucraina
